România a importat, în primele două luni din 2023, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 175.300 tone echivalent petrol (tep), cu 64,9% (-324.500 tep) mai puțin faţă de perioada similară a anului trecut, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS).
Producţia internă de gaze naturale a fost, în perioada ianuarie-februarie 2023, de 1,258 milioane tep, cu 7,2% (84.000 tep) peste cea din perioada ianuarie-februarie 2022.
Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză a estimat pentru 2023, în ultima prognoză a echilibrului energetic publicată, o producţie de gaze de 7,61 milioane tep şi importuri de 2,185 milioane tep, în creştere cu 2,1%, respectiv în scădere cu 6,2%, de la an la an.
Fitch Ratings a confirmat vineri, la „BBB minus”, ratingurile pentru datoria pe termen lung în valută şi monedă locală ale municipiului Bucureşti, şi a îmbunătăţit perspectiva de la negativă la stabilă, potrivit unui comunicat al agenţiei de evaluare financiară, citat de Agerpres.
Decizia vine după ce, luna trecută, Fitch a reconfirmat ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută şi a revizuit perspectiva de ţară de la negativă la stabilă.
De asemenea, Fitch a revizuit profilul individual de creditare (SCP) al capitalei României de la „bbb plus” la „a”, reflectând revizuirea profilului de risc de la „nivel scăzut mediu” la „nivel mediu”, performanţa operaţională solidă şi planul ambiţios de investiţii.
Bucureştiul este capitala României, cu o populaţie de aproximativ 2,16 milioane de locuitori, şi este responsabil pentru mai mult de 30% din economia ţării. Nivelul local de bogăţie în Capitală este de peste patru ori mai ridicat decât media naţională, se mai menţionează în comunicat.
Statele G7 își asumă reducerea la jumătate a emisiilor generate de autovehicule, până în 2035
Miniştrii Energiei şi Mediului din statele G7 au stabilit duminică obiectivul de a reduce emisiile de dioxid de carbon ale autovehiculelor din aceste țări cu cel puţin 50% până în 2035, comparativ cu nivelurile din 2000, informează Agerpres.
Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie și SUA şi-au stabilit această ţintă printr-o Declaraţie comună adoptată duminică, la finalul reuniunii de două zile ce s-a desfăşurat la Sapporo (nordul Japoniei), şi care s-a axat pe accelerarea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice.
Miniştrii au semnalat "oportunitatea colectivă de a reduce cu cel puţin 50% emisiile parcului auto din G7 până în 2035 sau înainte de această dată, comparativ cu nivelul din 2000, ca punct intermediar pentru a ajunge la emisii nete zero şi pentru a măsura progresul eforturilor de decarbonizare şi electrificare a sectorului auto".
Măsura se încadrează în obiectivul global de a ajunge la emisii nete zero în sectorul auto până în 2050, ceea ce va necesita acţiuni cheie în industria din toate ţările, incluzând măsuri deja aplicate de către membrii G7 pentru a reuşi ca 100% din vânzările de noi autovehicule de pasageri să fie de modele electrice, până în 2035.
Pentru a atinge acest obiectiv, ţările membre s-au angajat că coopereze în privinţa dezvoltării infrastructurii de producere a autovehiculele electrice, precum şi a sistemelor de încărcare, în plus faţă de sprijinul pentru combustibili neutri la emisii, conform declaraţiei comune.
Cu scopul de a promova utilizarea hidrogenului drept energie curată, "se vor evalua dezvoltările de tehnologii precum vehiculele cu celulă de combustibili, vehiculele hibride şi combustibilii cu emisii scăzute sau fără emisii de CO2, inclusiv biocombustibilii şi combustibilii sintetici", adaugă Declaraţia.
Comentarii articol (0)