Consiliul Naţional al Muntelui, întrunit în premieră la Guvern: S-a discutat și despre protejarea fermierilor şi turiştilor de urşi

Consiliul Naţional al Muntelui, întrunit în premieră la Guvern: S-a discutat și despre protejarea fermierilor şi turiştilor de urşi

Prima reuniune a Consiliului Naţional al Muntelui a avut loc, joi, la Palatul Victoria, sub coordonarea premierului Nicolae Ciucă. În cadrul întâlnirii au fost identificate câteva probleme, printre care se numără corelarea legislaţiei din mai multe domenii, protejarea locuitorilor şi turiştilor de urşi și provocările cu care se confruntă grupele montane.

„Astăzi, 20 aprilie 2023, sub coordonarea prim-ministrului Nicolae-Ionel Ciucă, a avut loc prima reuniune a Consiliului Naţional al Muntelui(CNM), organism ce va asigura cooperarea între Guvern şi reprezentanţii zonei montane, pentru punerea în aplicare a strategiilor şi politicilor specifice acesteia. În cadrul întâlnirii, premierul Nicolae-Ionel Ciucă, alături de ministrul Agriculturii, Petre Daea, a discutat cu reprezentanţii zonei montane care au prezentat principalele nevoi şi probleme existente pe fiecare grupă de munţi în parte”, a transmis, joi, Guvernul, într-un comunicat de presă.

„Din componenţa Consiliului Naţional al Muntelui fac parte şi preşedinţii Comitetelor de masiv, cărora le revine importanta sarcină de a identifica la nivelul fiecărei grupe de munţi problemele cu care se confruntă comunităţile montane şi de a elabora propuneri de politici publice în domeniul protecţiei şi dezvoltării durabile a zonei montane, programe de investiţii, propuneri de modificare a legislaţiei, care cu sprijinul Consiliului Naţional al Muntelui să fie promovate şi aprobate de către Guvern sau Parlament pentru a contribui la creşterea nivelului de trai al populaţiilor montane şi stabilizarea populaţiei în zonele montane”, a mai transmis Executivul.

„În cadrul întâlnirii au fost semnalate nevoi distincte, cum ar fi corelarea legislaţiei în domeniul sănătăţii, sanitar-veterinar, turismului, mediului, agriculturii şi dezvoltării rurale, educaţiei, corelarea şi completarea legislaţiei cu prevederi privind reglementarea circulaţiei cu mijloace motorizate în zona montană şi ariile protejate (afectarea pădurilor, păşunilor, proprietăţilor publice şi private, afectarea biodiversităţii şi peisajului montan etc.), soluţii pentru protejarea fermierilor şi turiştilor de urşi şi alte animale sălbatice, mai ales în cazul drumeţilor – modificarea/completarea legislaţiei de mediu, a vânătorii, soluţii pentru diminuarea poluării în vederea repopulării râurilor cu anumite specii de peşti, acordarea unor compensaţii, a unui sprijin suplimentar pentru locuitorii zonei montane şi încurajarea clasificării ca ecodestinaţii turistice a zonelor montane”.

„Dezvoltarea şi protecţia zonei montane a României reprezintă un obiectiv naţional strategic, iar pentru îndeplinirea lui trebuie să acţionăm cât mai rapid. Vom folosi toate pârghiile necesare pentru a dezvolta acest areal în mod durabil, mai ales pentru valorificarea produselor agroalimentare, prin armonizarea pe termen lung între producţie şi consum pe de o parte, dar şi prin protejarea unui mediu prielnic vieţii, culturii şi tradiţiilor pe de altă parte”, a afirmat premierul Nicolae-Ionel Ciucă.

Potrivit Guvernului, fiecare Grupă de munţi are un specific aparte, iar membrii Consiliului au un rol esenţial pentru dezvoltarea pe termen lung a zonei montane, activitatea fiind una continuă şi de durată, iar deciziile şi propunerile trebuie luate împreună pentru ca ele să aibă impactul scontat pentru fiecare grupă de munţi.

Ministerul Finanțelor a primit aprobare să emită obligațiuni Samurai, emise pe piața din Japonia

Guvernul a aprobat, joi, modificarea normelor metodologice de aplicare a ordonanţei de urgenţă privind datoria publică, fiind introdusă posibilitatea ca Ministerul Finanţelor să emită obligaţiuni Samurai, emise pe piaţa din Japonia, precum şi obligaţiuni verzi, a anunţat purtătorul de cuvânt al Executivului, Dan Cărbunaru.

"Hotărârea de Guvern vizează modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 64/2007 privind datoria publică, aşa cum sunt aprobate prin Hotărârea de Guvern 1470/2007. Este completată astfel legislaţia privind obligaţiunile de stat, introducând posibilităţi ca Ministerul Finanţelor să emită obligaţiuni Samurai emise pe piaţa din Japonia, în conformitate cu strategia de administrare a datoriei publice şi cu programul indicativ de emisiuni şi titluri de stat pentru anul în curs", a precizat Cărbunaru, după şedinţa Executivului.

El a mai spus că un element de noutate al actului normativ este că "Ministerul de Finanţe are în vedere şi posibilitatea de include pentru prima dată în planul de finanţare şi a emisiunilor de obligaţiuni verzi, în funcţie de finalizarea cadrului general pentru obligaţiuni verzi la nivel suveran".

Guvernul a mai aprobat şi hotărârea referitoare la programul-cadru de emisiuni de titluri de stat "Medium Term Notes".

"Prin acest act normativ este modificată suma maximă de 56 de miliarde de euro sau echivalentă în orice valută cu valoarea de 62 de miliarde euro sau echivalent în orice valută pentru acoperi necesarul brut de finanţare prin emisiuni de titluri pe pieţele internaţionale de capital în perioada aprilie 2023 - decembrie 2024", a explicat Cărbunaru.

Pământul arăta ca un „bulgăre de zăpadă” în urmă cu peste 600 de milioane de ani. Cum a putut rezista viața pe Planetă

În urmă cu peste 600 de milioane de ani, Pământul era atât de rece încât cea mai mare parte a suprafeţei sale era acoperită de gheaţă. Însă, acest „bulgăre de zăpadă” era mai „topit” decât se credea până acum, conform unui studiu publicat marţi, relatează AFP şi Reuters. 

Viața pe planeta noastră s-a confruntat cu un test dur în Perioada Criogeniană, care a durat undeva între 720 și 635 de milioane de ani în urmă, când Pământul a trecut prin două epoci de gheață și arăta din spațiu precum un bulgăre de zăpadă strălucitor. 

Studiile climatologice şi geologice se bazează pe depozitele lăsate în urmă de gheţarii de la acea vreme, identificate în apropierea Ecuatorului. Dacă gheaţa a reuşit să ajungă la această latitudine de la poli, este pentru că cea mai mare parte a Planetei era acoperită cu ea, transmite Agerpres. 

Însă, acest scenariu a fost mult timp pus la îndoială de geologi şi de climatologi, convinşi de prezenţa unor suprafeţe mari de zăpadă topită sau chiar a oceanelor, care ar fi permis absorbţia oxigenului din atmosferă în apă contribuind astfel la dezvoltarea vieţii. 

Studiul publicat în jurnalul Nature Communications susţine această teorie, sugerând existenţa unor oaze în tundra îngheţată la latitudini mai nordice decât se credea anterior.

Cercetătorii au adus la lumină, în formaţiunea geologică din Nantuo (sudul Chinei), un strat subţire de rocă sedimentară care s-ar fi aflat sub apă în timpul glaciaţiunii marinoane, în urmă cu aproximativ 650 de milioane de ani. 

În urma analizei acestor roci, în care a fost observată prezenţa fierului şi a azotului, oamenii de știință au dedus că a existat oxigen în ape precum și forme de viaţă (care au produs azotul). 

„Am găsit dovezi ale unor condiţii non-glaciare la paleo-latitudini nordice de mijloc”, a declarat pentru AFP Huyue Song, care a participat la cercetare, referindu-se la latitudini care corespund unei epoci geologice străvechi. „Până acum, nu am găsit decât zone non-glaciare în regiunile peri-ecuatoriale”, mai calde, a adăugat el.