avocatnet.ro 
Primăria Capitalei vrea să majoreze cu 13,8% taxele și impozitele pentru case, mașini și terenuri. În raport cu indicele inflației, susține aparatul primarului general în actul înaintat consilierilor generali spre aprobare. Contribuabilii consideră însă injustă potențiala majorare a dărilor, mai ales în contextul economic care deja afectează societatea. Subiectul este sensibil și pentru partidele politice. Urmează un an electoral, iar creșterea impozitelor și taxelor poate cântări enorm la următoarele alegeri locale și naționale. Ședința Consiliului General al Capitalei pe acest subiect are loc astăzi.
La pas, Bucureștiul central pare uitat de administrație și administratori. Între spitalul Colțea și Kilometrul Zero al țării sunt înșirate tone de gunoaie. Pe Mavrogheni, stradă urâtă, din piatră de râu, soarele se scaldă-n bălți.
Unde ar trebui să fie flori sunt buruieni mari, sănătoase. Pe alocuri, bătrânele clădiri se descompun și-și varsă cărămizile pe trotuare. Nici cultura nu pare să-i mai intereseze pe aleșii oamenilor. Monumentul de la Aleea Celebrităților zace murdar de găinaț, în jur sunt bălării iar stelele marilor români au început să crape.
Pentru centrul unei capitale cu pretenții europene peisajul e dezolant. Și totuși, primăria care-l administrează în acte vrea ca cetățenii să-i plătească impozite majorate cu 13,8% pentru apartamente, case, terenuri și mașini. Conform ratei inflației, în baza legii. Contribuabilii cred că majorarea este nejustificată.
- Suntem în centrul Bucureștiului, la 200 de metri de Intercontinental, arată deprolabil. Capitală europeană... Din păcate, nici noi ca bucureșteni nu suntem în stare să menținem curățenia și un trai liniștit și bun pentru noi, dar cu atât mai puțin politicienii din ziua de azi, în special consilierii generali. E cea mai mare dezamăgire pe ce călcăm în fiecare zi. Străzile sunt deplorabile.
- Se justifică majorarea asta de taxe și impozite?
- Nu. În momentul de față nu. Peste câțiva ani, dacă vor arăta străzile, măcar străzile, mai bine, da. Dar în momentul de față, doi-trei ani de zile mi se pare firesc să rămână taxele măcar la nivelul din 2022.
Reprezentanții partidelor politice din Consiliul General simt tensiunea străzii. Urmează an electoral, iar scumpirile de orice fel pe care populația le simte acut, mai ales majorările de taxe și impozite, pot avea efecte politice dezastruoase la nivel local, dar și național.
În plin haos privind încercările de reducere cheltuielillor bugetare, aflăm că guvernanții își pun subalternii, să muncească degeba. Zeci de funcționari din mai multe ministere au lucrat vreme de câteva luni la documentația tehnică și legislativă a programului „Rabla pentru becuri”. Proiectul a fost însă tras pe linie moartă făcând inutilă munca acestor oameni. O risipă de resurse umane care pare să nu deranjeaze pe nimeni. Cât privește viitorul programului „Rabla pentru becuri”, nimeni nu știe nimic. Guvernul ba renuță la el, ba caută soluții pentru a continua. Miniștrii responsabili dau declarații contradictorii sporind confuzia. Un eșec guvernamental pe care nu și-l asumă nimeni.
-De ce s-a renunțat la acest program?
Tanczos Barna - ministrul Mediului: Nu s-a renunțat, este în continuare în analiză.
-Adică?
-Este în analiză la AFM.
-Păi îl mai faceți, nu îl mai faceți...
-În funcție de soluția găsită și în funcție de buget.
Bine ați venit la piesa de teatru absurd „Rabla pentru becuri”, o adaptare după o nuvelă scrisă de Franz Kafka. Cam în acești termeni se poate vorbi despre acest proiect al Guvernului. Dacă nu ar fi de plâns, cu siguranță ne-am distra pe cinste.
Totul a început în septembrie 2022, când ministrul Mediului Tanczos Barna anunța că programul va fi lansat în doar câteva săptămâni. Astfel, fiecare român urma să își cumpere becuri smart cu bani de la stat. Săptămânile au trecut una după alta iar programul nu a mai fost lansat. S-a spus atunci că statul român prin Administrația Fondului pentru Mediu nu are capacitatea de procesa sutele de mii de potențiale solicitări. Așa că s-a luat decizia ca instituția să cumpere un soft mai performant.
Laurențiu Neculaescu - președinte AFM: Este greu să vă spun o dată fixă pentru că depindem de niște termene care țin de achiziții publice, vom vedea, vom avea contestații, nu vom avea contestații, nu pot să vă spun acum cât va dura procedura de achiziție publică.
De atunci au fost mai multe răzgândiri și amânări pentru ca, într-un final, programul să fie îngropat de tot. De la microfonul Guvernului, ministrul Tanczos Barna anunța decesul precizând că programul nu se va mai adresa tuturor românilor, așa cum a fost gândit inițial, ci doar persoanelor cu posibilități materiale reduse.
Tanczos Barna - ministrul Mediului: Se analizează varianta colaborării cu ministerul Muncii pentru a avea o destinație foarte clară și precisă a acestor sume și a ajuta exact acele persoane care au nevoie pentru că nu cred că este nevoie de ajutor financiar pentru persoanele care își permit fără nicio problemă să achiziționeze becuri moderne cu consum redus.
Prudent, ministrul Muncii îi taie avântul colegului de la Mediu și spune că instituția pe care o conduce nu poate decât să îi pună la dispoziție o listă cu persoanele vulnerabile din România. Atât și nimic mai mult. Cum vor ajunge becurile smart la acești oameni, nu mai este treaba sa.
Formula de calcul s-a schimbat în bine, iar România nu va primi cea mai mică sumă din cele 100 de milioane de euro anunţate de Comisia Europeană, pentru sprijinirea ţărilor celor mai afectate de importurile de cereale din Ucraina, a declarat, miercuri, ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Petre Daea.
„Nu se va întâmpla, pentru că s-a schimbat formula de calcul, aşa cum a spus Petre Daea şi s-a schimbat în bine, pentru că am spus-o foarte clar atunci şi este pentru prima dată când un ministru al Agriculturii Ţării Româneşti face această afirmaţie în faţa Comisiei, spunând foarte clar că acea formulă deforma adevărul şi realitatea. Aţi văzut şi intervenţia domnului preşedinte care a doua a zi a spus-o cu ocazia desfăşurării lucrărilor la Consiliul European, că nu prin calcule contabile putem să evaluăm situaţia complexă, complicată şi extrem de dificilă în care ne aflăm, iar efortul ţării trebuie să fie onorat prin sume pe care le merită România şi pe care le merită fermierii. Noi suntem în acest dispozitiv, vom fi în continuare în acest dispozitiv de a sprijini fermierii români şi a face ce trebuie pentru ţară, dar cu reguli, cu norme juridice pe care nu trebuie să le încălcăm, pentru că pe plan juridic este interpretativ şi pot fi urmări mai dureroase decât acestea”, a spus Petre Daea, citat de Agerpres, într-o conferinţă de presă.
Întrebat ce sumă ar putea primi România din cele 100 de milioane de euro anunţate de Comisia Europeană pentru sprijinirea ţărilor celor mai afectate de exporturile de cereale din Ucraina, Daea a precizat că nu va da un răspuns, până când nu va veni decizia.
„Nu dau niciun răspuns pe această sumă. V-am spus-o foarte clar de la bun început, aştept, şi acum sunt convins că la Comisia Europeană lucrurile sunt în regulă şi din acest punct de vedere sunt parţial liniştit, pentru că aştept cât mai repede decizia, în aşa fel încât să fim lângă fermieri.
Iată ce-i afară, este timp de semănat, este timp de irigat, este timp de lucrat în câmp. Lucrurile acestea le-au înţeles foarte bine, iar pe acest culoar al interesului naţional şi al intereselor fermierilor români, Petre Daea a fost tot timpul prezent atât în dialogul instituţional, cât şi în acela formal, în condiţiile în care a semnat documente şi a făcut propuneri care să fie luate în seamă de către instituţiile Uniunii Europene”, a adăugat el.
Acesta a subliniat că nu poate face speculaţii pe acest subiect, menţionând că nu este „purtător de vorbe sau la bursa zvonurilor”.
„Petre Daea vă va spune când va avea această sumă comunicată printr-un act care să dea posibilitatea s-o pun şi în mişcare în momentul în care vine, pentru că sunt pregătit cu actul normativ. Nu am acest document. Eu nu speculez. Eu vă spun lucrurile exacte. Aşa am făcut, aşa fac şi aşa o voi face. Pe fermierii mei eu nu trebuie să îi port cu vorba. Eu nu sunt purtător de vorbe sau la bursa zvonurilor. Eu sunt purtător de fapte, cu documente, cu decizii pe care trebuie să le iau şi pe care le anunţ la timpul potrivit, în aşa fel încât să se cunoască exact despre ce este vorba”, a menţionat şeful MADR.
Mihaela Nei
Comentarii articol (0)