UPDATE: Oficial: Modificări ample în privința șederii și angajării străinilor în România intră în vigoare vineri

Legea nr. 28/2024 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul străinilor a apărut azi în Monitorul Oficial și vizează modificarea, în principal, a celor două ordonanțe relevante în ceea ce privește dreptul de ședere și de muncă ale străinilor în România: OUG nr. 194/2002 și OG nr. 25/2014. Prevederile legii vor intra vineri în vigoare, cu excepția unor noi sancțiuni, care vor intra în vigoare în 30 de zile.

Ordonanţa de urgenţă nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România

Entităţile-gazdă vor fi obligate să informeze formaţiunea teritorială a IGI cu privire la încetarea sau suspendarea raportului juridic cu străinul, în termen de 10 de zile de la data producerii evenimentului, în loc de 30, cum prevede acum ordonanța.

Străinul va putea solicita viza de lungă ședere pentru detașare în termen de 180 de zile de la data obținerii avizului de detașare de către beneficiarul prestării de servicii, în loc de 60 de zile, cum prevede ordonanța acum (viza de lungă şedere pentru detaşare se acordă străinilor în scopul desfăşurării de activităţi lucrative pe teritoriul României la un beneficiar al prestării de servicii). Inițial, în proiect se prevăzuseră 90 de zile.

Cu privire la prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă, în cazul lucrătorilor înalt calificaţi, salariul nu va mai trebui să fie la nivelul de cel puţin două ori câştigul salarial mediu brut, ci la nivelul acestuia.

Perioada maximă cu care poate fi prelungit dreptul de ședere temporară în scop de muncă va fi de doi ani, față de un an, cât prevede acum ordonanța (desigur, rămâne în picioare ideea că se prelungește fie până la acest maxim, fie pe perioada egală cu cea de valabilitate a contractului de muncă). În cazul lucrătorilor înalt calificați, maximul crește la trei ani, în loc de doi.

În cazul solicitării de prelungire a dreptului de ședere temporară, legea prevede acum că atunci când informațiile ori documentele furnizate sunt necorespunzătoare sau incomplete, IGI stabileşte un termen rezonabil pentru trimiterea acestora, dar nu mai mult de 30 de zile, ceea ce suspendă termenul de 30 de zile pentru soluționarea cererii. Aici, noua lege vine să precizeze că „străinului aflat în perioadă de ședere legală pe teritoriul României la data depunerii cererii, i se menține dreptul de ședere până la data soluționării acesteia”. 

Notă: noua lege prevede numeroase modificări în privința acestor lucrători, detaliate mai jos.

Apoi, Legea 28/2004 introduce în ordonanță reglementarea dreptul de ședere temporară în scop de muncă în calitate de lucrător înalt calificat în cadrul unei mobilități: „Străinul care deține o Carte albastră a UE, valabilă, eliberată de un stat membru care aplică integral acquis-ul Schengen poate intra și rămâne în România, în vederea desfășurării unei activități economice,  pentru o perioadă de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile, situație denumită mobilitate pe termen scurt, fără a fi necesară obligația deținerii avizului de angajare eliberat în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă şi detașarea străinilor pe teritoriul României”. 

În schimb, străinul care deține o Carte albastră a UE, valabilă, eliberată de un stat membru care nu aplică integral acquis-ul Schengen, are dreptul de intrare și de ședere în scopul desfășurării unei activități economice timp de maximum 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile pe baza Cărții albastre a UE și a unui document de călătorie valabil, fără a fi necesară obligația deținerii avizului de angajare eliberat în condițiile legislației speciale privind încadrarea în muncă şi detașarea străinilor pe teritoriul României, conform proiectului de lege. 

Apoi, avem în noua lege o condiție nouă în cazul prelungirii dreptului de ședere temporară pentru desfășurarea de activități de cercetare științifică:
„Străinilor intrați în România în scopul desfășurării de activități de cercetare științifică li se prelungește dreptul de ședere temporară dacă dovedesc că dețin mijloacele de întreținere, în cuantum de cel puțin salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată pentru o perioadă de cel puțin 6 luni”. 

La dreptul de ședere pe termen lung, titularii dreptului de şedere temporară sau beneficiarii protecţiei internaţionale în România trebuie să facă dovada deținerii mijloacelor de întreținere la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, pe o perioadă de cel puțin 12 luni, cu excepția străinilor membri de familie ai cetățenilor români.

Legea 28/2024 le dă celor de la IGI atribuția de a organiza și efectua, în condiţiile legii, controale, în instituţiile publice sau particulare, precum şi în incinta operatorilor economici, indiferent de proprietar sau deţinător, în vederea constatării îndeplinirii de către angajatori sau beneficiarii prestării de servicii, a condițiilor de încadrare în muncă ori detașare a străinilor pe teritoriul României.

În fine, sunt prevăzute mai multe modificări pentru posesorii Cărții Albastre a UE - de pildă, dreptul de ședere al posesorului Cărții albastre a UE nu poate fi anulat sau revocat dacă străinul se mută, în cadrul aceleiași mobilități, într-un alt stat membru al Uniunii Europene, înainte ca al doilea stat membru al Uniunii Europene să ia o decizie cu privire la cererea acestuia de mobilitate pe termen lung. De asemenea, și străinul solicitant al primei Cărți albastre a UE va putea solicita reîntregirea familiei pentru soț/soție și copiii minori. Reîntregirea familiei poate fi solicitată simultan cu depunerea cererii de eliberare a Cărții albastre a UE, cererile putând fi soluționate simultan; sunt prevăzute mai multe modificări ce vizează viza de lungă ședere pentru reîntregirea familiei, precum intervievarea sponsorului și motivele de respingere a cererilor, dar și în materia regulilor de prelungire a acestei vize. 

Legea mai prevede revocarea Cărții albastre în caz de șomaj dacă:

• posesorul Cărții albastre a UE cumulează o perioadă de șomaj de peste trei luni, dacă acesta deține o Carte albastră a UE de mai puțin de doi ani;
• posesorul Cărții albastre a UE cumulează o perioadă de șomaj de peste șase luni, dacă acesta deține o Carte albastră a UE de cel puțin doi ani.

Ordonanţa nr. 25/2014 privind încadrarea în muncă şi detaşarea străinilor pe teritoriul României 

Lucrătorul înalt calificat e redefinit prin acest nou act normativ - nu se mai impune încadrarea pe contract de muncă de cel puțin un an, ci de cel puțin șase luni. De asemenea, este detaliată noțiunea de calificare dobândită în cadrul învățământului superior.

Se specifică expres că nu este necesară obţinerea avizului de angajare pentru încadrarea în muncă pe teritoriul României a străinilor din următoarele categorii:

„p) străinii posesori ai unei Cărți albastre a UE, valabilă, eliberată de un stat membru al Uniunii Europene, care urmează să desfășoare pe teritoriul României activități în scop de muncă, în calitate de lucrător înalt calificat, în cadrul unei mobilități;

q) străinii posesori ai unei Cărți albastre a UE, valabilă, după 12 luni de angajare legală în muncă pe teritoriul României, în calitate de lucrător înalt calificat;

r) străinii titulari ai dreptului de ședere pe termen lung acordat de un alt stat membru al Uniunii Europene, posesori ai unui permis de ședere pe termen lung conținând mențiunea «Fost posesor de Carte albastră a UE».”

Străinii titulari ai dreptului de ședere temporară pentru studii vor putea fi încadrați în muncă pe teritoriul României fără aviz de angajare numai cu contract individual de muncă cu timp parțial cu durata muncii de maximum șase ore pe zi, nu de maximum patru ore, cum prevedea până acum ordonanța.

Avizul de angajare se eliberează de către Inspectoratul General pentru Imigrări la cererea angajatorului care îndeplinește anumite condiții prevăzute de ordonanță. Și la aceste condiții se doresc unele modificări: de pildă, se impune desfășurarea efectivă pe teritoriul României a activităților compatibile cu funcția pentru care se cere încadrarea în muncă a străinului; de asemenea, e necesar ca angajatorul să aibă achitate orice fel de obligații către bugetul de stat, nu doar raportat la ultimul trimestru, anterior depunerii cererii; apare o nouă condiție, aceea ca activitatea angajatorului să nu fi fost înființată sau nu se deruleze în scopul principal de a facilita intrarea străinilor pe teritoriul României. Ca să constate îndeplinirea acestor condiții, IGI va putea face controale la sediile sociale sau punctele de lucru ale angajatorilor.

Angajatorul ce intenționează să încadreze în muncă un străin pe un loc de muncă înalt calificat, cu contract individual de muncă cu normă întreagă pe durată nedeterminată sau pe durată determinată de cel puțin șase luni va trebui să îi plătească un salariu la nivelul de cel puțin câștigul salarial mediu brut, iar nu de două ori valoarea acestuia.

„Prin competențe profesionale superioare se înțelege deținerea de cunoștințe, aptitudini și competențe atestate prin cel puțin cinci ani de experiență profesională de un nivel comparabil cu calificările dobândite în cadrul învățământului superior și care sunt relevante pentru profesia sau pentru sectorul specificat în contractul de muncă sau în oferta fermă de angajare”, mai prevede proiectul.

„În ceea ce privește ocupațiile aparținând grupurilor „Conducători în servicii de tehnologia informației și telecomunicațiilor” și „Specialiști în informatică și comunicații”, prin competențe profesionale superioare se înțelege deținerea de cunoștințe, aptitudini și competențe atestate prin cel puțin trei ani de experiență profesională relevantă în termen de șapte ani înainte de depunerea cererii pentru eliberarea unei Cărți albastre a UE”, scrie, de asemenea, în proiectul de lege.

În fine, se mai specifică expres și că avizul de angajare/detaşare se anulează de IGI la încetarea contractului de muncă sau a detașării.

Notă: Legea de față va realiza transpunerea unei directive europene, cu care suntem deja în întârziere (termenul-limită de transpunere a Directivei 1883/2021 era în 18 noiembrie 2023).