Decizia Buhuceanu și alții c. României, pronunțată azi la CEDO, este o decizie de referință ce vizează în mod expres statul român și obligația acestuia de a oferi recunoaștere juridică și protecție civilă și cuplurilor formate din persoane de același sex.
Curtea a stabilit azi că România are datoria să ofere această recunoaștere și protecție pentru cuplurile homosexuale, însă statul român are libertatea să decidă care va fi forma acestei recunoașteri. Niciunul dintre argumentele oferite de Guvern în fața CEDO nu au prevalat interesului celor 21 de cupluri de același sex care au dat statul în judecată de a li se recunoaște în mod legal relațiile de cuplu.
În iulie 2021, CEDO obliga statul rus în același fel - să ofere recunoaștere la nivel legislativ cuplurilor homosexuale. Atunci, CEDO spunea că statele sunt obligate să adopte o legislație care să permită persoanelor să se bucure efectiv de exercițiul dreptului la respectarea vieții private și de familie și că este irelevant că majoritatea populației ruse nu este de acord cu căsătoriile între persoane de același sex - Curtea motivând că respectarea drepturilor unei minorități nu poate fi dependentă de acceptul majorității.
Problema lipsei unei recunoașteri legale pentru aceste cupluri e că persoanele respective sunt vitregite de accesul la anumite drepturi sociale și civile - de pildă, partenerul supraviețuitor nu poate avea aceleași drepturi cu soțul supraviețuitor, la moștenire, nu li se poate aplica regimul coproprietății în devălmășie, nu pot beneficia unul de asigurarea celuilalt de sănătate ș.a.m.d..
Din decizia de azi aflăm că unul dintre argumentele aduse de agentul guvernamental al României la CEDO a fost acela că partenerii din aceste cupluri ar putea recurge la diverse înțelegeri contractuale - este evident însă pentru un jurist că astfel de convenții nu pot oferi rezolvare în toate cazurile.
Totodată, România a avut și argumente „copy-paste” cu ale statului rus, acum câțiva ani: de pildă, reiese din decizie, s-a ridicat problema aversiunii existente în societate, din partea cuplurilor heterosexuale, față de cuplurile de persoane de același sex. La fel ca în decizia din 2021, CEDO a spus că interesul majorității nu poate fi motiv de a nega dreptul unei minorități, dar și că recunoașterea uniunii legale în cazul acestor cupluri nu are de ce să fie considerată ca dăunând instituției căsătoriei - din moment ce partenerii de același sex nu se pot căsători.
„Asociația ACCEPT cere încă o dată cu ocazia acestei hotărâri Guvernului și Parlamentului României să își facă datoria față de toți cetățenii lui și să trateze toate familiile din țara noastră cu demnitate și respect. Solicităm Guvernului și Parlamentului adoptarea de instrumente adecvate de protecție și recunoaștere juridică pentru toate familiile din România, precum: Modificarea Codului Civil pentru a permite căsătoria între persoane de același sex și recunoașterea căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în străinătate; Legiferarea parteneriatului civil, indiferent de sexul celor doi parteneri de cuplu, înregistrat de către ofițerul de stare civilă”, scrie azi Asociația ACCEPT, care în 2019 oferea sprijinul mai multor cupluri de homosexuali din România să dea statul în judecată la CEDO. Acestor cupluri li s-au mai alăturat și altfele în demersul din fața CEDO, în 2020.
În 2017, CEDO sublinia că fiecare stat are dreptul să legalizeze sau nu căsătoria între cuplurile homosexuale, dar este o chestiune cu totul diferită să li se nege total recunoașterea cuplurilor homosexuale și protecția legală a uniunii acestora.
În acest context, merită să amintim o decizie a Curții Constituționale din România, de acum ceva ani, în care Curtea a spus că relația unui cuplu homosexual intră în conținutul noțiunii de viață de familie - detalii, aici.
Comentarii articol (3)