În practică, au început să fie des întâlnite situațiile în care societățile numesc un responsabil cu riscurile fiscale sau o echipă dedicată, care să se ocupe exclusiv de gestionarea relației cu inspectorii de stat și de reducerea riscurilor pentru afacere. De principiu, sunt trei variante ce merită luate în calcul, iar chestiunea ar trebui măcar dezbătută la nivel intern în anii ce vin, având în vedere momentul zero planificat de autorități pentru 2026 - trecerea la clasificarea și administrarea firmelor în funcție de riscul fiscal.
„Asistăm la o tranziţie dinspre responsabilul de taxe, care în majoritatea companiilor gestiona şi controversele fiscale, către nevoia de personal specializat în gestionarea controverselor fiscale. Lipsa persoanelor dedicate pe zona de controverse fiscale poate genera costuri suplimentare pentru companii în viitor, reprezentate de impuneri abuzive, nelegale, din partea organelor de control, care puteau fi evitate.
Responsabilul poate fi un angajat sau o echipă internă pe zona de controverse fiscale sau un specialist extern, dar care să aibă un grad mare de cunoaştere şi implicare în activitatea companiei. În ultimii ani am asistat la o creştere accelerată a complexităţii litigiilor fiscale prin invocarea unor aspecte care implică nu doar cunoaşterea aspectelor fiscale, ci şi a altor aspecte juridice şi de reglementare complexe, chestiuni legate de modul de derulare a afacerii, de aspectele operaţionale etc. În consecinţă, o persoană sau o echipă dedicată pentru gestionarea controverselor fiscale, care să aibă o abordare integrată, nu mai reprezintă un avantaj, ci o necesitate”, a explicat, pentru avocatnet.ro, Emanuel Băncilă, Partener și Coordonatorul practicii de inspecții și controverse fiscale la Băncilă, Diaconu și Asociații, firma de avocatură asociată cu EY România.
Așadar, prima opțiune pe care o au societățile pentru a gestiona mai bine controalele și riscurile fiscale este (1) numirea unui responsabil intern cu riscurile fiscale. Concret, acesta n-ar prelua rolul vechi al responsabilului de taxe, ci ar avea o activitate dedicată pe zona gestionării controalelor și a riscurilor la care se poate expune o afacere. Această variantă se potrivește, de principiu, afacerilor mai mici sau, chiar dacă nu sunt mici, afacerilor mai puțin complexe.
O a doua opțiune ar fi reprezentantă de (2) crearea unei echipe interne responsabile de riscurile fiscale. Această variantă ar fi mai potrivită, de principiu, pentru afaceri medii și mari sau pentru afaceri mici, dar complexe.
În fine, varianta a treia care poate fi luată în calcul este (3) numirea unui responsabil extern sau a unei echipe externe care să se ocupe de zona riscurilor fiscale. Această variantă poate fi luată în calcul, teoretic, de către orice companie. Însă alegerea se poate dovedi inspirată numai dacă persoana sau echipa respectivă este implicată în mod curent în afacerea pe care o reprezintă în relația cu Fiscul.
Desigur, acestea sunt doar aprecieri teoretice, pentru că varianta cea mai bună trebuie conturată concret în funcție de activitatea derulată de societate, riscurile fiscale aferente domeniului de activitate și alte criterii relevante pentru o afacere sau alta.
„În principal, responsabilul pe zona de controverse fiscale ar trebui, în primul rând, să gestioneze comunicarea cu organele de control şi să stabileasca strategia companiei privind inspecţia fiscală. În esenţă, acesta trebuie să fie liantul între inspectorii fiscali şi celelalte departamente din societate, filtrând relevanţa şi oportunitatea informaţiilor şi a documentelor solicitate de către inspectorii fiscali, precum şi a celor prezentate de societate. Totodată, acesta trebuie să cunoască în detaliu modul de desfăşurare a activităţii societăţii şi să fie implicat, de asemenea, în stabilirea consecinţelor fiscale generate de modul de implementare sau gestionare a activităţii societăţii”, a precizat Emanuel Băncilă.
Dintr-un sondaj derulat recent de EY reiese că 38% dintre respondenți au numit deja, în ultimii doi ani, un responsabil cu riscurile fiscale, în timp ce 80% dintre respondenți consideră că o asemenea persoană aduce valoare adăugată unei afaceri.
„Pentru a gestiona cât mai adecvat şi oportun zona de controverse fiscale, ar fi recomandat ca în toate companiile să existe o persoană sau o echipă dedicată pe această zonă. (...) Cu toate acestea, dacă discutăm de companii cu tranzacţii complexe, în domenii de activitate reglementate specific ori cu activitate la nivel global, nevoia de a avea persoane dedicate pe zona de controverse fiscale devine imperativă”, a mai spus avocatul.
De altfel, în condițiile în care din 2026 se va trece, cel puțin teoretic, la sistemul de clasificare și administrare a contribuabililor în funcție de gradul de risc fiscal, nevoia unui responsabil cu riscurile fiscale va deveni tot mai mare pentru companiile care vor să evite disputele cu autoritățile.