avocatnet.ro 
Mecanismul din legea prevenirii a început să se aplice efectiv în prima parte a lui 2018. Prevenirea înseamnă că firmele sunt iertate la prima abatere, o dată la trei ani, pentru anumite fapte de natură contravențională. Acestea au o perioadă determinată pentru a-și îndrepta greșelile (cel mult 90 de zile), iar dacă se conformează, scăpa de amenzi. Esențialul e că lista de fapte pentru care avem această păsuire la prima abatere este limitativă.
Avem, pe de o parte, cadrul Legii prevenirii nr. 270/2017 și, în completarea sa avem HG nr. 33/2018 privind stabilirea contravenţiilor care intră sub incidenţa Legii prevenirii. Legea stabilește că inspectorul încheie un proces-verbal prin care aplică sancțiunea avertismentului, acest document având ca anexă un plan de remediere, ce conține, înainte de toate, măsuri de remediere a faptelor săvârșite, dar și un termen de remediere de cel mult 90 de zile calendaristice.
De asemenea, mai există și situația în care agentul constatator nu întocmeşte un plan de remediere, caz în care se aplică doar sancţiunea avertismentului:
a) în cazul în care, în cursul derulării controlului, contravenientul îşi îndeplineşte obligaţia legală;
b) în cazul în care contravenţia săvârşită nu este continuă.
Bine de știut, totodată, e că avertismentul se aplică şi în situaţia în care sancţionarea contravenţiilor prevăzute în anexa HG 33/2018 stabileşte expres excluderea de la aplicare a avertismentului.
Iar mecanismul prevenirii se aplică și dacă la control se depistează nu una, ci mai multe fapte contravenționale.
Cam toate amenzile de care firmele pot scăpa la prima abatere, sub umbrela acestui mecanism, sunt relativ mici. Nu vom găsi, de pildă, amenzile de 20.000 de lei pentru muncă nedeclarată (și, în fapt, nicio sancțiune din Codul muncii) sau sancțiunile pentru încălcări ale legislației de mediu care ajung la câteva zeci de mii de lei. Din Codul fiscal, de pildă, pe mecanismul prevenirii intră doar trei contravenții.
Anexa cu contravenții care intră sub incidența legii (disponibilă aici) e destul de lungă și trece prin mai multe zone de reglementare: Legea SSM, Legea uceniciei la locul de muncă, Legea șomajului, Legea dreptului de autor, Legea privind arhivarea documentelor în formă electronică, Legea comerțului electronic, câteva acte ce vizează activitatea de turism, Ordonanța privind comercializarea produselor şi serviciilor de piaţă, cea privind protecția consumatorilor etc..
Ca atare, pentru a verifica dacă agentul constatator nu cumva a uitat să facă aplicarea mecanismului prevenirii, trebuie urmărită lista din această anexă și identificată sancțiunea pe care agentul a constatat-o. Desigur, e necesar să fie îndeplinite și condițiile aplicării legii prevenirii.
Un mecanism care riscă să devină ușor inutil, în timp, dacă nu e actualizat periodic
Mecanismul prevenirii nu a ținut neapărat pasul cu noutățile legislative - iar aici ne referim, pe de o parte, la actele normative care au fost înlocuite cu altele, iar, pe de altă parte, la sancțiunile noi ori la modificările pe sancțiunile vechi la care mecanismul se referă.
Ultima modificare a HG-ului cu contravenții ce intră sub incidența legii prevenirii a fost în 2020. Așa se face că mecanismul prevenirii acoperă acum fapte contravenționale care nu mai există, pentru că au fost abrogate - Legea dialogului social la care face referire anexa a fost înlocuită, la fel și Ordonanța privind activitatea de comercializare a pachetelor de servicii turistice, Legea registrului comerțului. Și, totodată, mecanismul nu acoperă fapte contravenționale care au apărut între timp - de pildă, amenzile pentru neaplicarea Legii bacșișului.
Desigur, fără a aprecia asupra oportunității completării acelei anexe din când în când, într-un fel sau altul, pare totuși că legiuitorul a uitat complet de existența acestui mecanism.
p_orsyka