România a avut anul trecut cel mai scăzut nivel din UE al preţurilor pentru cheltuielile de consum

România a avut anul trecut cel mai scăzut nivel din UE al preţurilor pentru cheltuielile de consum

Nivelul preţurilor în cazul cheltuielilor de consum finale ale gospodăriilor în Uniunea Europeană a variat semnificativ anul trecut în statele membre UE. Cel mai scăzut nivel a fost în România (58% din media UE), Bulgaria (59%) şi Polonia (62%), arată datele publicate miercuri de Oficiul European de Statistică.

În 2022, cel mai ridicat nivel al preţurilor în Uniunea Europeană s-a înregistrat în Irlanda (146% din media UE), Danemarca (145%) şi Luxemburg (137%), potrivit datelor Eurostat citate de Agerpres.

Anul trecut, nivelul preţurilor pentru alcool şi tutun a fost de aproximativ 3,3 ori mai ridicat în cea mai scumpă ţară faţă de cea mai ieftină. Variaţiile de preţ sunt provocate de diferenţele de impozitare la aceste produse. Cel mai scăzut nivel a fost în Bulgaria (66% din media UE), Polonia (73%), Ungaria (78%), iar cel mai ridicat în Irlanda (216%) Finlanda (174%) şi Danemarca (138%).

Pe locul doi în ceea ce priveşte diferenţa între preţuri se află restaurantele şi hotelurile, cel mai scăzut nivel a fost în Bulgaria (51% din media UE), România (61%) şi Ungaria (62%) iar cel mai ridicat în Danemarca (156%), Finlanda (132%) şi Luxemburg (131%).

Cea mai ieftină îmbrăcăminte este în Bulgaria (80% din media UE), Ungaria (83%) şi România (84%), iar cea mai scumpă în Danemarca (134%), Suedia (117%) şi Cehia (115%).

Diferenţe se înregistrează şi la alimente şi băuturi nealcoolice (variind de la 72% din media UE în România la 121% în Danemarca), echipamentele de transport personal (variind de la 87% în Polonia la 132% în Danemarca) şi produsele electronice de consum (variind de la 92% în Italia la 115% în Franţa).

Președintele ANRE: Numărul prosumatorilor este în continuă creștere. Peste 63 de mii, la finalul lunii aprilie

Numărul prosumatorilor este în continuă creştere, la finele lunii aprilie 2023 fiind înregistraţi 63.162 prosumatori, care deţineau o capacitate de producţie de energie din surse regenerabile de 753 MW putere instalată, a declarat preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, George Niculescu, potrivit Agerpres. 

„Aşa cum am afirmat recent, numărul prosumatorilor este într-o continuă creştere. Având în vedere analiza celor mai recente date monitorizate cu privire la situaţia prosumatorilor racordaţi la reţelele electrice de distribuţie, conform raportărilor primite de la operatorii de distribuţie, constatăm o creştere accentuată a numărului acestora şi a puterii instalate, astfel că, la data de 30 aprilie 2023, erau înregistraţi un număr de 63.162 prosumatori, deţinători ai unei capacităţi de producere E-SRE de 753 MW putere instalată totală”, a explicat Niculescu.

El a subliniat că, faţă de data de 31 decembrie 2022, când erau înregistraţi 40.171 prosumatori, deţinători ai unei capacităţi de producere a energiei electrice din surse regenerabile de 417 MW putere instalată totală, în ultimele 4 luni, se remarcă o creştere a numărului de prosumatori cu 22.991, precum şi o creştere cu 336 MW a puterii instalate totale.

Conform datelor furnizate de ANRE, la solicitarea Agerpres, la Delgaz Grid erau înregistraţi 8.616 prosumatori, puterea instalată fiind de 97.285 kW, la Distribuţie Energie Oltenia - 11.246 prosumatori şi o putere instalată de 128.874 kW, la E-Distribuţie Muntenia - 8.744 prosumatori şi o putere instalată de 105.1198 kW, la E-Distribuţie Banat- 7.836 prosumatori şi o putere totală instalată de 92.634 kW, la E-Distribuţie Dobrogea -4.250 prosumatori şi o putere instaalată de 49.290 kW, OMV Petrom - 15 prosumatori şi o putere instalată de 480 kW, SDEE Muntenia Nord - 5.702 prosumatori şi o putere instalată de 72.402 kW, la SDEE Transilvania 7.384 prosumatori şi o putere instalată de 90.020 kW şi la SDEE Transilvania Sud - 9.369 prosumatori şi o putere instalată de 116.630 kW.

Angajații de la trezoreriile şi administraţiile fiscale din București fac grevă japoneză în 26 iunie

Membrii Sindicatului Naţional Meridian din cadrul Trezoreriilor din Capitală vor face luni o grevă japoneză. Vor purta o banderolă albă, dar activitatea trezoreriilor nu va fi afectată.

Greva „va avea loc numai la Bucureşti şi la aceasta vor participa împreună cu colegii lor din cadrul Administraţiilor Fiscale ale sectoarelor Municipiului Bucureşti. Acţiunea va fi organizată în comun cu Sindicatul Naţional Solidaritatea, la mişcarea de protest participând şi membrii acestei organizaţii. Salariaţii din cadrul Trezoreriilor şi Administraţiilor Fiscale sunt nemulţumiţi, în principal, de nivelul de salarizare acordat, de condiţiile de muncă asigurate şi de neacordarea unor drepturi salariale la care sunt îndreptăţiţi”, arată un comunicat al sindicatului, citat de Agerpres.

Organizaţia susține că nivelul de salarizare acordat în cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală şi instituţiilor subordonate este evaluat la un coeficient maxim de 2,63 în cadrul unei grile de la 1 la 12, stabilită pentru toţi angajaţii din sistemul bugetar. Totodată, deşi lucrează în aceleaşi condiţii cu alte categorii de personal, aceştia sunt discriminaţi şi nu beneficiază de aceleaşi drepturi sau de plata zilelor de sâmbătă, duminică şi sărbători legale lucrate. Mai mult decât atât au fost acordate preferenţial, prin anumite acte normative, drepturi salariale numai angajaţilor din aparatul central al Ministerului Finanţelor, spun sindicaliștii.

„În ceea ce priveşte condiţiile de muncă, acestea se prezintă sub orice critică. Astfel, clădirile în care îşi desfăşoară activitatea sunt într-o stare avansată de degradare din cauza faptului că nu au fost alocate de-a lungul anilor fondurile necesare nici măcar pentru întreţinerea lor curentă. Lipsa resurselor financiare a dus la deteriorarea continuă a condiţiilor de muncă, nefiind asigurate în unele locuri nici serviciile de curăţenie. Situaţia nu arată mai bine nici în ceea ce priveşte dotările acestora cu cele necesare desfăşurării activităţii, mobilierul fiind învechit, ca de altfel şi calculatoarele şi imprimantele folosite. Mai mult decât atât, unităţile fiscale ar trebui uneori închise dacă angajaţii nu şi-ar cumpăra din banii lor cele necesare activităţilor zilnice.

Deşi am înştiinţat şi am solicitat de-a lungul timpului rezolvarea acestor probleme, din păcate, nu există încă semnale că se vor soluţiona prea curând. Urmare a faptului că limita răbdării angajaţilor a ajuns la un nivel critic, are loc în prezent o consultare în rândul membrilor de sindicat cu privire la declanşarea unui conflict de muncă având ca finalitate greva propriu-zisă, acţiunea de protest organizată acum reprezentând doar o primă etapă”, se spune în comunicatul semnat de preşedintele Voinea Negoiţă.