România are cea mai ieftină mâncare din UE (statistică)

România are cea mai ieftină mâncare din UE (statistică)

România a înregistrat anul trecut cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final al gospodăriilor populaţiei, în cadrul statelor membre UE, acesta fiind cu 42% mai mic decât media UE, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, publicate vineri.

România este urmată de de Bulgaria (41% sub media UE) şi Polonia (38% sub media UE).

Pe de altă parte, cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei s-a înregistrat în Irlanda (46% peste media UE), urmată de Danemarca (45% peste media UE), Luxemburg (37% peste media UE) şi Finlanda (27% peste media UE).

„Indicii nivelului preţurilor exprimă câte unităţi din aceeaşi monedă sunt necesare pentru a cumpăra un volum identic de bunuri şi servicii în ţări diferite, pentru fiecare grupă de bunuri şi servicii. În anul 2022, pentru bunurile de consum şi serviciile din componenţa consumului final se plătesc 100 euro la nivelul Uniunii Europene, 146 euro în Irlanda şi 58 euro în România”, explică documentul publicat de INS, potrivit Agerpres.

Statistica citează, în context, un comunicat Eurostat potrivit căruia România este cel mai ieftin stat membru pentru grupa „Alimente şi băuturi nealcoolice” (72%), urmată de Polonia (73%) iar la polul opus se află Danemarca şi Luxemburg, cu cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru această grupă de produse (121%).

Bulgaria înregistrează cel mai scăzut nivel al preţurilor pentru grupele „Băuturi alcoolice şi tutun” (66%), „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (80%) şi „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (37%), urmată de Polonia, pentru grupele „Băuturi alcoolice şi tutun” (73%) şi „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (40%).

Danemarca are cel mai ridicat nivel al preţurilor pentru produsele cuprinse în grupa „Îmbrăcăminte şi încălţăminte” (133%), iar Irlanda este cea mai scumpă ţară din UE la produsele din grupele „Băuturi alcoolice şi tutun” (216%) şi respectiv „Întreţinerea locuinţei, apă, electricitate, gaz şi alţi combustibili” (212%).

Guvernul s-a împrumutat într-o singură zi cu peste 900 de milioane de lei de la bănci

Ministerul Finanţelor (MF) a împrumutat, joi, 917,4 milioane de lei de la bănci, printr-o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark, conform datelor publicate de Banca Naţională a României (BNR), informează Agerpres.

Obligaţiunile au o maturitate reziduală la 64 de luni şi un randament mediu de 6,65% pe an. Valoarea nominală a emisiunii a fost de 700 de milioane de lei, iar băncile au subscris 992,4 milioane de lei.

Vineri este programată o licitaţie suplimentară prin care statul vrea să atragă încă 105 de milioane de lei la randamentul stabilit joi pentru obligaţiuni.

Ministerul Finanţelor (MF) a planificat, în luna iunie 2023, împrumuturi de la băncile comerciale în valoare de 5,7 miliarde de lei, la care se poate adăuga suma de 780 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni.

Suma totală, de 6,48 de miliarde de lei, este cu 690 de milioane de lei mai mare faţă de cea care a fost programată în mai, de 5,79 de miliarde lei, şi va fi destinată refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Sondaj. Mai mult de jumătate dintre cetățenii R. Moldova nu vor unirea cu România, dar sunt în favoarea aderării la UE

Mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi în cadrul unui sondaj realizat în Republica Moldova se pronunţă împotriva unirii cu România, în favoarea aderării la UE şi împotriva intrării în NATO. De asemenea 8% spun că nu au auzit de Klaus Iohannis, însă acesta stă mai bine decât alţi lideri la capitolul încredere, fiind pe locul al treilea în topul celor în care subiecţii spun că au foarte mare încredere, potrivit News.ro.

La întrebarea „Dacă duminica viitoare ar avea loc un referendum (vi s-ar cere să votaţi) cu privire la unirea Republicii Moldova cu România, dvs. aţi vota pentru Unire sau împotriva Unirii?”, 40% au răspuns că ar vota pentru unire, în timp ce 50,3% au declarat că ar vota împotrivă.

De cea mai mare încredere se bucură preşedintele Ucrainei, Volodomir Zelenski, 18,2%, însă cota de neîncredere este 43,4%.

În cazul preşedintelui Klaus Iohannis, 28,2% spun că nu au încredere, în timp ce 16,3% dintre cei chestionaţi spun că au foarte multă încredere.

Opt la sută dintre cei chestionaţi declară că nu au auzit de Klaus Iohannis, în timp ce 8,6% spun că nu au auzit de Emmanuel Macron, iar 7,3% nu ştiu cine este Joe Biden, 0,8% nu ştiu cine este Volodimir Zelenski, şi doar 0,3% nu au auzit de Vladimir Putin. Totuşi, cei mai numeroşi sunt cei care nu au auzit de Xi Jinping - 25,3%.

Mai mult de jumătate dintre cei chestionaţi (58,5%) declară că ar vota în favoarea aderării la UE în cazul unui referendum, iar 30% ar vota împotrivă.