Cererea de aur a scăzut. Prețul ridicat și scăderea achizițiilor băncilor centrale sunt două dintre motivele explicate de specialiști

Cererea de aur a scăzut. Prețul ridicat și scăderea achizițiilor băncilor centrale sunt două dintre motivele explicate de specialiști

Cererea mondială de aur a scăzut în trimestrul al doilea, fiind influenţată în principal de scăderea achiziţiilor băncilor centrale, pe fondul dificultăţilor economice, preţurilor ridicate la aur şi majorării dobânzilor, a anunţat marţi Consiliul Mondial al Aurului (WGC), transmite Dow Jones Newswires, preluat de Agerpres. 

În total, cererea mondială de aur a scăzut cu 2% în ritm anual până la 921 de tone în perioada aprilie-iunie 2023. Cifra din trimestrul al doilea marchează un declin semnificativ şi faţă de primul trimestru al anului, când au fost cumpărate 1.141,5 de tone de aur. 

Achiziţiile de aur ale băncilor centrale au scăzut cu 35% în ritm anual până la 102,9 tone în trimestrul al doilea, estimează WGC. Comparativ cu primul trimestru, când băncile centrale au achiziţionat 284 de tone de aur, scăderea este de 63%. 

Krishan Gopaul, analist şef la WGC, a precizat că o mare parte din această scădere are legătură cu vânzările masive de aur ale Băncii Centrale a Turciei, care a eliberat pe piaţa locală 132 de tone de aur după ce importurile au fost restricţionate în urma cutremurului din 6 februarie. Însă, în luna iunie, Turcia a reluat achiziţiile de aur, "aşa că rămânem optimişti că pe ansamblul anului va rămâne un cumpărător net", a adăugat Gopaul.

Achiziţiile de aur pentru fabricarea de bijuterii au compensat pentru scăderea achiziţiilor băncilor centrale în trimestrul al doilea, susţine WGC. În pofida creşterii preţurilor în trimestrul al doilea, cererea de aur pentru bijuterii a crescut cu 3% în ritm anual până la 476 de tone. Cererea de aur pentru bijuterii în China a crescut cu 28% în trimestrul al doilea, în condiţiile în care această ţară a ieşit din carantina de după pandemie. În schimb, cererea de bijuterii de aur în India a scăzut cu 18% în contextul preţurilor ridicate.

„Dacii nu consumau popcorn”. Topinamburul şi pepenele jeleu, printre plantele rezistente la caniculă care pot fi cultivate în România

Topinamburul, Kivano de deşert, denumit şi pepenele jeleu, planta unicorn şi ginsengul indian sunt doar câteva dintre speciile de plante pe care Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Legumicolă (SCDL) Buzău le recomandă fermierilor pentru a le introduce în cultură, în contextul schimbărilor climatice şi al secetei, cercetătorul Elena Barcanu atrăgând atenţia că „strămoşii noştri, dacii, nu consumau popcorn”, prin urmare „tradiţiile alimentare se pot schimba”, transmite Agerpres.  

Prin intermediul unui proiect ADER, cercetătorii SCDL încearcă să răspundă nevoilor din agricultură cu privire la găsirea unor soluţii care să vină în sprijinul fermierilor ale căror culturi au fost afectate în ultimii ani de secetă. Oamenii de ştiinţă au dezvoltat proiecte pentru îmbunătăţirea unor specii precum bobul, mazărea, fasolea sau năutul care să reziste perioadelor lungi în care nu sunt înregistrate precipitaţii şi să ofere în acelaşi timp producţii satisfăcătoare.  

„Schimbările climatice reprezintă una dintre cele mai mari provocări cu care se va confrunta omenirea în deceniile următoare. Conform datelor EUROSTAT, temperatura medie globală a înregistrat o creştere semnificativă după anul 2000, variind anual între 0,8 şi 1,2 grade Celsius faţă de perioada post-industrială. Europa, inclusiv România, a fost afectată şi mai sever, cu o creştere medie de 1,5 până la 2 grade Celsius în aceeaşi perioadă. Această creştere a temperaturii conduce la fenomene meteo extreme şi impredictibilitate, cu efecte negative majore asupra oamenilor şi mediului. 

Ce modificări discută Guvernul pentru impozitarea IMM-urilor. Micile afaceri, amenințate cu dispariția

Măsurile fiscale discutate de PNL și PSD ar putea însemna taxarea de cel puțin 3 ori, dacă nu chiar și de 5 ori, mai mult a companiilor mici și mijlocii din România. Astfel, mii de afaceri - precum micile covrigării, magazinul mixt din sat sau buticul cu haine de la colțul blocului - ar putea fi afectate. Toate acestea ar putea să pună lacătul pe ușă, să facă disponibilizări, iar dezvoltarea lor ar putea fi cu totul exclusă.

Silvian Trandafir, jurnalist Digi24: În draftul pe care îl avem și pe care l-am consultat, cu privire la noile măsuri fiscale pe care Guvernul vrea să le aprobe, avem măsura de schimbare a fiscalității pentru IMM-uri.  

Astfel, IMM-urile cu cifră de afaceri de până la 60.000 de euro se impozitează cu 1%, precum în legislația actuală. Însă, ce este între 60.000 de euro și 500.000 de euro va fi impozitat cu 3% pe cifra de afaceri, o creștere considerabilă. Dacă un IMM se află în intervalul 60.000 - 500.000 de euro, dar are o marjă de profit de peste 30%, atunci acesta va intra automat la impozitarea de 16% pe profit.  

În cazul unei microîntreprinderi ce are, spre exemplu, o cifră de afaceri de 100.000 de euro – magazin de haine, patiserie etc – cu impozitul pe 1% din cifra de afaceri antreprenorul plătește în prezent 1.000 de euro.  

După modificări, în cazul în care nu are 30% profit, va plăti 3% pe cifra de afaceri, adică 3.000 de euro. Dacă are și marjă de profit de 30%, atunci plătește 4.800 de euro impozit pe profit, adică o creștere de aproximativ cinci ori.