Ne imprumutam sa trecem iarna

Energia pe care o vom consuma în aceasta iarna e 20% pe credit. Conform programului de iarna în domeniul energetic, aprobat în ultima sedinta de guvern, aceasta iarna ne va costa 1,2 miliarde de euro. Din cei 4,1 miliarde RON, cât costa achizitia combustibilului necesar pentru a trece cele cinci luni de iarna, 3,2 miliarde vor fi asigurati din surse proprii, 48 milioane RON din credite interne, iar 856 milioane lei – 20% din costul total - din credite externe cu garantia statului. Practic, o luna întreaga tara se va încalzi pe credit.
În legatura cu achizitia combustibilului pe credit, pentru a trece iarna, Mircea Toader, secretar de stat în Ministerul Administratiei si Internelor, considera ca nu creditul e de incriminat, ci faptul ca banii ajung la autoritatile locale prea târziu. Astfel ca acestea nu mai au timp sa deruleze procedeele de achizitii publice astfel încât stocurile de iarna sa fie constituite la timp.

Pretul caldurii se poate dubla
Pâna la 15 octombrie, toate primariile trebuie sa anunte pretul local de referinta stabilit. "Exista unele localitati unde cresterea pretului gigacaloriei nu va fi decât de 2-3%, altele cu 10-15%. si, o a treia categorie, localitati unde cresterea va fi de 40-70% sau chiar se va dubla", explica secretarul de stat în MAI. Bucurestiul, Deva, si orasele din zonele miniere – Paroseni, Vulcan, au anuntat cresteri de 2–3% fata de pretul national de referinta al Gcal, de 107,5 lei pe Gcal. La Brasov si Iasi, pretul caldurii va creste cu 40%, iar la Botosani autoritatile locale au anuntat dublarea pretului Gcal.

Deficit energetic de 1,5 milioane MW
Potrivit specialistilor din Ministerul Economiei si Comertului, consumul de energie electrica va creste în aceasta iarna cu 3,5% fata de iarna trecuta, în timp ce cererea de energie termica va creste cu 2%. "Analiza situatiilor în iulie arata un deficit energetic de 300.000 MW pe luna", afirma ministrul economiei si comertului, Codrut seres, la finalul sedintei de guvern în care s-a aprobat Programul energetic. Pentru toata iarna, deficitul energetic preconizat este de 1,5 milioane MW. seres mentiona si masurile luate pentru asigurarea cererii interne de energie: deblocarea conturilor Termoelectrica, astfel încât aceasta sa-si poata constitui stocurile, punerea în functiune a Termocentralei de la Paroseni la sfârsitul lui septembrie, cresterea cantitatii de energie furnizata de Electrocentrale Bucuresti pe baza gazelor noi, contractarea de importuri de catre Electrica SA de circa 150 MW pe luna, si reducerea exporturilor Hidroelectrica, cu reorientarea de la export pe piata interna a 400.000 MW în trimestrul IV al acestui an.

Energia face un sfert din deficitul comercial
Potrivit unei analize facute de specialisti din cadrul BNR, impactul balantei energetice asupra deficitului de cont curent este important atât prin continuitate, cât si prin magnitudine. În 2005, un sfert din deficitul comercial era datorat deficitului din balanta energetica. Desi ponderea deficitului energetic în deficitul comercial s-a redus semnificativ în ultimii ani (în 2001 reprezenta 37%), aceasta s-a facut pe fondul cresterii exportului de produse petroliere. România este exportator net pentru energia electrica si produsele petroliere si importator net pentru combustibili minerali, gaze naturale si titei brut. Acesta din urma este reexportat sub forma produselor petroliere, astfel încât principala sursa a deficitului este importul de gaze naturale.