Termoenergetica Bucureşti începe luni încărcarea cu apă şi probele de presiune la instalaţiile interioare

Termoenergetica Bucureşti începe luni încărcarea cu apă şi probele de presiune la instalaţiile interioare

Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti a anunțat că luni începe încărcarea cu apă şi probele de presiune la instalaţiile interioare, în vederea pregătirii reţelei de termoficare pentru noul sezon de încălzire 2023-2024.

”Compania Municipală Termoenergetica Bucureşti (CMTEB) S.A. anunţă vineri că, luni, 18 septembrie 2023, începe încărcarea cu apă a instalaţiilor de alimentare cu energie termică, concomitent cu efectuarea probelor de presiune la instalaţiile interioare. Acţiunile sunt necesare în vederea pregătirii reţelei de termoficare pentru noul sezon de încălzire 2023-2024”, transmite CMTEB.

Compania roagă clienţii să se asigure că lucrările la instalaţiile interioare din imobile vor fi finalizate în timp util, astfel încât să fie evitate incidentele - inundaţii în apartamente sau în subsolurile blocurilor - ce pot apărea odată cu încărcarea acestora.

”Vă reamintim că este obligaţia asociaţiilor de proprietari de a se asigura că instalaţiile interioare proprii (de alimentare cu energie termică) sunt în stare de funcţionare şi că sunt finalizate lucrările din interiorul imobilelor”, precizează CMTEB.

În jur de 1.700 de oameni din Ministerul Agriculturii vor primi salariu mai mare. Se vor desfiinţa 300 de funcţii de conducere

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale Florin Barbu a explicat că, în urma reorganizării ministerului pe care îl conduce, în jur de 1.700 de persoane vor primi salariu mai mare. El a adăugat că nu vor fi desfiinţate instituţii, ci vor fi comasate şi a oferite câteva exemple precum Agenţia Domeniilor Statului (ADS), Autoritatea Naţională Fitosanitare (ANF), Agenţia Naţională pentru Zootehnie (ANZ). „Prin această reorganizare vor fi desfiinţate 300 de funcţii de conducere, iar economia la bugetul de stat va fi de aproape 10 milioane euro”, a mai precizat Barbu.

„Vreau să vă transmit un singur lucru – că acele sute de oameni care se îngrijorează, în perioada următoare, după reorganizare le va creşte salariul. Pentru că atunci când reorganizezi instituţii care au un salariu de bază mai mic faţă de alte instituţii care au un salariu de bază mai mare, trebuie să îi duci la nivelul maxim în plată”, a afirmat Florin Barbu, întrebat la finalul şedinţei de joi a Executivului ce plan de reorganizare are ministerul pe care îl conduce şi faptul că sute de oameni ar fi îngrijoraţi să nu îşi piardă locul de muncă.

Ministrul Barbu a adăugat că „bineînţeles că în jur de 1.700 de oameni, prin această reorganizare, vor primi un salariu mai mare”.

„Mai mult de atât eficientizăm instituţiile publice şi, în perioada următoare, Ministerul Agriculturii lansează foarte multe proiecte de ordinul miliardelor de euro. Normal că ne dorim ca fermierii români să nu mai fie plimbaţi de la o instituţie la alta pentru accesarea acestor fonduri europene”, a completat el. 

Chestiona dacă poate oferi exemple cu privire la instituţiile care vor fi reorganizate sau comasate, Florin Barbu a răspuns: „Nu vor fi desfiinţate instituţii, vor fi comasate”.

„Agenţia Domeniilor Statului (ADS), Autoritatea Naţională Fitosanitare (ANF), Agenţia Naţională pentru Zootehnie (ANZ). Sunt foarte multe instituţii, în jur de 10 instituţii care vor intra în reorganizarea totală a Ministerului Agriculturii. Da, prin această reorganizare vor fi desfiinţate 300 de funcţii de conducere, iar economia la bugetul de stat va fi de aproape 10 milioane euro”, a mai precizat Barbu. 

Benone, Râmniceanu și Diamant, cele mai cultivate soiuri de usturoi în județul Buzău

Cei mai mulți fermieri care s-au înscris în programul de susținere a producției de usturoi sunt din județul Buzău, iar soiurile cele mai cultivate sunt Benone, Râmniceanu și Diamant, informează Agerpres.

Aproximativ 200 de fermieri s-au înscris în programul de susţinere a producţiei de usturoi, cu peste 500 de hectare cultivate, plasând judeţul pe locul I naţional, a transmis, vineri, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană (DAJ) Buzău.

Potrivit proiectului derulat de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR), producţia minimă pe care trebuie să o obţină cultivatorii de usturoi este de 3 kg/10 mp de pe o suprafaţă de minim 3.000 de mp. Cantitatea trebuie valorificată până la data de 21 noiembrie. Cel mai mare bazin de producători, potrivit DAJ, este la Buzău.

"Judeţul Buzău se plasează pe locul I în ceea ce priveşte numărul de beneficiari ai programului de susţinere pentru producţia de usturoi şi suprafaţa cultivată. Sunt peste 500 de hectare cultivate cu usturoi şi 198 de fermieri înregistraţi care au aplicat pentru acest program.”, spune directorul DAJ, Cosmin Florea.

Acesta precizează pentru sursa citată și că „numărul celor care au ales să investească în această cultură a crescut de la an la an. Ajutorul este în cuantum de 3.000 de euro pe hectar. Piaţa pentru usturoiul buzoian este din ce în ce mai mare, usturoiul din această zonă se vinde în toată ţara".

Conform specialiştilor din agricultură, cultura de usturoi în judeţul Buzău este una de tradiţie, iar cercetările din ultimii ani au dus la descoperirea de noi soiuri sau resuscitarea unora mai vechi.