e-Factura: La ce dificultăți ar trebui să se aștepte contribuabilii în lunile ce vin (și nu numai), în contextul implementării facturării electronice

Prima problemă adusă în discuție ține, desigur, de (1) timpul scurt de implementare care se preconizează, cel puțin în momentul de față. Deși autoritățile au primit derogarea de care aveau nevoie la finalul lunii iulie 2023, au trecut aproape două luni și încă nu există vreo informație concretă despre momentul efectiv de la care facturarea electronică va deveni obligatorie în relația B2B și nici cu privire la cum se va proceda. În aceste condiții, presiunea asupra mediului de afaceri va fi foarte mare, deoarece se estimează că adaptarea efectivă la e-Factura poate dura între șase și 12 luni.

„În linie cu alte obligații implementate recent de România, este de așteptat ca timpul disponibil între apariția legislației naționale privind facturarea electronică generalizată și intrarea în vigoare a obligației să fie foarte scurt, creând o presiune importantă asupra contribuabililor (atât din perspectiva resurselor financiare, dar și a celor umane disponibile)”, au atras atenția, la solicitarea avocatnet.ro, Cristian Velcu, Tax Partner, și Teodora Rusu, Senior Tax Consultant, Țuca Zbârcea & Asociații Tax.

Mai departe, o altă provocare majoră s-ar putea dovedi chiar (2) legislația națională de trecere la facturarea electronică obligatorie generalizată. Dacă autoritățile vor implementa greșit derogarea, este posibil să apară dificultăți, de exemplu, în privința dreptului de deducere a TVA-ului.

„Un alt dezavantaj care este posibil să apară are legătură cu o implementare legislativă eronată a derogării obținute de la Uniunea Europeană. Derogarea este foarte clară: toate persoanele impozabile din România (persoane juridice sau persoane fizice care desfășoară activități economice) vor trebui să emită toate facturile în acest mod electronic. Nu este prevăzut nimic că doar anumite categorii de astfel de persoane să aibă această obligație (acest lucru ar reprezenta o deviere nepermisă de la ce s-a obținut) și nici că trebuie folosite astfel de facturi doar în relația cu anumite tipuri de clienți.

Cel mai important este că, dacă se va încerca și limitarea dreptului de deducere pentru achiziții pentru care nu se primesc astfel de facturi electronice, acest lucru ar determina un nou risc de infringement împotriva României, deoarece se solicitase specific derogare și în acest sens și aceasta a fost respinsă deoarece ar fi încălcat multe reguli și principii ale sistemului de TVA al Uniunii Europene”, au explicat specialiștii.

Însă nu trebuie neglijate nici (3) dificultățile generate în relațiile dintre contribuabili, în urma trecerii la sistemul obligatoriu e-Factura. Nu doar că vor fi necesare modificări contractuale între părți, ci va trebui ținut cont inclusiv de dificultățile tehnice care vor putea afecta indirect afacerile.

„În foarte multe situații vor trebui modificate și prevederile contractuale dintre părți cu privire la emiterea, transmiterea și primirea facturilor, precum și eventualitatea extinderii duratei pentru primirea/plata facturilor din motive ce țin de validarea acestora de către sistemul autorităților fiscale”, potrivit surselor citate.

Altă chestiune sensibilă este reprezentantă de (4) probabila schimbare a regulilor de facturare electronică ce este așteptată în viitorul nu prea îndepărtat, deoarece autoritățile europene au propriile planuri la acest capitol. Asta înseamnă că, dincolo de dificultățile pe termen scurt cu care se vor confrunta persoanele fizice și juridice ce derulează activități economice, situația se va repeta după doar câțiva ani.

„În plus, sistemul actual de facturare electronică din România (RO e-Factura) nu este identic cu cel care va fi implementat obligatoriu la nivelul Uniunii Europene peste câțiva ani (principala diferență este că în sistemul românesc este necesară prevalidarea facturilor cu sigiliul autorităților fiscale). Astfel, pe lângă eforturile de implementare a obligației actuale, vor urma altele peste câțiva ani, pentru adaptarea sistemelor”, au precizat Cristian Velcu și Teodora Rusu.

De altfel, chiar autoritățile de la noi au explicat, la evenimente publice din trecut, că derogarea de la autoritățile europene este condiționată de conformarea viitoare la regulile transfrontaliere de facturare electronică.

Până când autoritățile de la noi vor veni cu un calendar ferm de trecere la facturarea electronică obligatorie în relația B2B, recomandarea generală pentru firme este să analizeze cât mai repede situația proprie și să estimeze, măcar orientativ, eforturile necesare pentru utilizarea e-Factura din 2024.

În prezent, e-Factura este obligatoriu în relația B2G, pentru achiziții publice, în relația B2B, pentru produse riscante, și pentru firmele din turism care acceptă vouchere de vacanță. Conform derogării obținute de România, obligativitatea generalizată de folosire a e-Factura, în relația B2B, poate fi implementată de la 1 ianuarie 2024.