Topul țărilor pe piața cripto. Ce țări din Europa adoptă cel mai mult criptomonedele

Topul țărilor pe piața cripto. Ce țări din Europa adoptă cel mai mult criptomonedele

Piața cripto suferă în continuare, chiar dacă s-a mai recuperat după turbulențele anului 2022. În prezent, în Europa există aproximativ 31 de milioane de utilizatori ai acestor active digitale, conform estimărilor gateway-ului de plată pentru criptomonede TripleA, transmite Euronews.

Chainalysis, o platformă de date blockchain cu sediul în New York, a conceput un index care arată unde pune majoritatea oamenilor cea mai mare parte din averea lor în criptomonede.

Primii trei europeni sunt toți în est. Ucraina este în frunte, urmată de Turcia și Rusia.

Accentul se mută apoi spre vest. Marea Britanie ocupă locul patru, iar Spania ocupă locul cinci.

Cu toate acestea, când privim globul pământesc în ansamblu, Europa trece pe bancheta din spate. Așa-numitul Sud Global este vedeta cripto care strălucește.

Asia domină imaginea globală

India este lider în adoptarea de criptomonede la nivel mondial. Urmează Nigeria și Vietnam.

SUA și Ucraina se află pe locurile patru și cinci. Aceasta din urmă este singura țară europeană din top cinci și 10 din lume.

Potrivit Chainalysis, Asia Centrală și de Sud este regiunea în care adoptarea cripto este cea mai mare. De fapt, șase dintre primele 10 țări se află acolo.

În timp ce criptomonedele s-au recuperat de la turbulențele suferite la sfârșitul anului 2022, adoptarea criptomonedelor este încă în scădere și a ajuns la maximele sale istorice, spune Chainalysis.

Dar asta nu este adevărat peste tot. Țările cu venit mediu inferior au înregistrat o rentabilitate mult mai puternică decât oriunde altundeva, o oportunitate extrem de promițătoare pentru cripto, potrivit Chainalysis. Acesta explică faptul că, deoarece țările cu venit mediu inferior au adesea economii, industrii și populații emergente, dinamice, ele ar putea fi următorii principali actori în jocul de putere global.

România și Bulgaria scapă oficial de MCV, după 16 ani de monitorizare specială din partea Comisiei Europene

Comisia Europeană a anunţat vineri că închide în mod oficial Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) pentru Bulgaria şi România.

Comisia Europeană a închis vineri în mod oficial Mecanismul de Cooperare şi Verificare pentru Bulgaria şi România, care fusese introdus în 2007, la aderarea celor două ţări la Uniunea Europeană, ca măsură tranzitorie menită să faciliteze realizarea de progrese în domeniul reformei sistemului de justiţie şi în cel al măsurilor anticorupţie, precum şi în ceea ce priveşte criminalitatea organizată, în cazul Bulgariei, indică un comunicat al Reprezentanţei Comisiei Europene la Bucureşti.

Executivul european a abrogat acum cele două decizii prin care a fost instituit acest mecanism şi va continua cooperarea cu Bulgaria şi România în cadrul ciclului anual privind statul de drept, la fel ca în cazul tuturor statelor membre.

De la începutul MCV, în 2007, Comisia a raportat periodic cu privire la progresele înregistrate de Bulgaria şi România în ceea ce priveşte reformele vizate de acest mecanism. În octombrie 2019, Comisia a publicat ultimul său raport din cadrul MCV referitor la Bulgaria, iar în noiembrie 2022, ultimul raport referitor la România.

În cazul ambelor state membre, Comisia a ajuns la concluzia că acestea şi-au îndeplinit în mod satisfăcător obligaţiile stabilite în cadrul MCV la momentul aderării la Uniune şi trebuiau să acţioneze în continuare pentru punerea în aplicare a angajamentelor specifice formulate în concluziile rapoartelor. Activitatea de punere în aplicare a angajamentelor respective a fost finalizată în iunie 2023.

„Permiteţi-mi să felicit Bulgaria şi România pentru progresele importante realizate de la aderarea lor la UE! Statul de drept este una dintre valorile fundamentale pe care le împărtăşim cu toţii, la nivelul Uniunii, şi ambele state membre au avansat considerabil în acest domeniu, realizând reforme importante în toţi aceşti ani. Astăzi, a sosit momentul să recunoaştem aceste eforturi, punând capăt mecanismului de cooperare şi de verificare. Activităţile din aceste domenii pot continua acum în cadrul ciclului anual privind statul de drept, cum este cazul tuturor statelor membre”, a declarat preşedintele CE Ursula von der Leyen.

AmCham România: "Taxa pe cifra de afaceri este, de fapt, o taxă pe investiții"

Camera de Comerț Americană în România (AmCham România) atrage atenția că taxa pe cifra de afaceri va avea un impact negativ asupra economiei românești. Concluzia a fost trasă în baza semnalelor primite de la companii şi a analizelor făcute, transmite AmCham Romania, într-un comunicat de presă.

Camera de Comerț Americană în România spune că pentru companii, o astfel de taxă este o taxă pe investiții, nu pe cifra de afaceri, care va fi acoperită prin tăierea investițiilor.
“Deși companiile membre AmCham Romania au început anul optimiste, cu planuri de extindere și investiții atât pe termen scurt, cât şi mediu, diversele ipoteze de lucru vehiculate în spațiul public, lipsa de transparență şi dialog structurat pe măsuri concrete avute în vedere, generează impredictibilitate pentru investitorii români şi străini deopotrivă. Planurile de investiții sunt momentan sistate-amânate.”, se spune în comunicat

Dincolo de impactul la nivelul fiecărei afaceri, noua taxă va reduce potențialul României de a atrage noi investiții de amploare, cu valoare adăugată mare și afectează oportunitatea României de a deveni un hub regional pentru localizarea companiilor interesate să participe la reconstrucția Ucrainei, precizează AmCham România.

Părerea instituției este că preluarea unor măsuri fiscale aplicate în alte jurisdicții trebuie să țină cont şi de nivelul de digitalizare și de capacitatea de colectare a administrației. “În lipsa unei performanțe la aceste capitole, introducerea unor taxe suplimentare tot asupra celor care plătesc deja, nu face decât să crească dezechilibrele, concurența neloială şi frustrarea în rândul bunilor platnici.”, spune AmCham România. “Reiterăm apelul nostru pentru modernizarea și digitalizarea administrației fiscale şi pentru închiderea tuturor căilor de abuz permise de legislația actuală.”

Camera de Comerț Americană în România consideră că nu doar investițiile vor fi sever afectate de o eventuală taxă pe cifra de afaceri, ci şi exporturile, “capitol la care oricum România înregistrează dezechilibre majore şi în adâncire.”