49 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului, una dintre cele mai spectaculoase șosele din România

49 de ani de la inaugurarea Transfăgărășanului, una dintre cele mai spectaculoase șosele din România

În urmă cu 49 de ani, pe 20 septembrie 1974, era inaugurată porțiune din DN7C cunoscută sub numele de "Transfăgărășan".

Şoseaua urcă până la o altitudine de 2042 de metri în căldarea glaciară Bâlea, fiind al doilea drum din România, ca înălţime, după Transalpina, care străbate Munţii Parâng din Carpaţii Meridionali şi ajunge până la 2145 metri în pasul Urdele, scrie CNAIR pe Facebook.

Drumul începe din comuna Arefu, în judeţul Argeş, la kilometrul 61 al DN7C şi se termină în comuna Cârţişoara (Sibiu), la intersecţia cu DN1. Pe întregul traseu sunt construite 27 de poduri şi viaducte, dar şi cel mai lung tunel din România (887 m), care străbate Muntele Paltinu, Tunelul Bâlea. Aerisirea tunelului se face natural datorită curenţilor de aer extrem de puternici.

Pentru Transfăgărăşan, s-au construit patru milioane de metri cubi de terasamente, peste 290.000 metri cubi de fundaţii, aproximativ 600.000 de suprastructuri de macadam. Totodată, s-au folosit peste 6.000 de tone de explozibil. Pentru realizarea tunelului Capra – Bâlea, aflat la cea mai înaltă cotă, cu o lungime de 887 m, s-au folosit 20 tone de dinamită, fiind escavaţi peste 41.000 metri cubi de rocă.

Noi „comori și secrete” au fost găsite într-un templu antic descoperit pe fundul Mediteranei în apropiere de coasta Egiptului

Institutul European de Arheologie Subacvatică (IEASM) a anunțat marți că a găsit noi „comori și secrete” într-un templu scufundat în largul coastei mediteraneene a Egiptului, potrivit CNN.

O echipă de arheologi marini condusă de arheologul francez Franck Goddio a făcut alte descoperiri în zona templului lui Amun din orașul-port antic Thonis-Heracleion situat în Golful Aboukir, potrivit institutului.

Echipa a investigat canalul de sud al orașului, acolo unde bucăți uriașe de piatră din templul antic s-au prăbușit „în timpul unui eveniment cataclismic ce datează din mijlocul secolului al II-lea înaintea erei noastre”.

Templul dedicat zeului Amun era locul unde faraonii veneau „să primească titlurile puterii lor ca regi universali de la zeul suprem al panteonului antic egiptean”.

„Obiecte prețioase aparținând trezoreriei templului au fost dezgropate, precum instrumente de argint folosite în ritualuri, bijuterii de aur și vase fragile de alabastru pentru parfumuri și unguente”, a transmis IEASM. „Ele demonstrează bogăția acestui sanctuar și pietatea foștilor locuitori ai orașului-port.”

Excavațiile au dezvăluit structuri subterane „sprijinite pe stâlpi și grinzi de lemn foarte bine păstrate ce datează din secolul al V-lea înaintea erei noastre”, potrivit institutului.

Descoperirile au fost posibile datorită folosirii unor noi tehnologii de prospectare geofizică ce pot detecta cavități și obiecte „îngropate sub straturi de argilă de câțiva metri grosime”.

La est de templul lui Amun s-a descoperit un sanctuar grecesc dedicat zeiței Afrodita care conține obiecte de ceramică și de bronz.

Avertisment la Adunarea Generală a ONU: Schimbările climatice ne omoară

Criza climatică devine din ce în ce mai mult o criză de sănătate publică, au avertizat săptămâna aceasta oficialii prezenţi la New York, făcând apel la îmbunătăţirea pregătirii, a cercetării şi a rezilienţei pentru abordarea celor două priorităţi aflate în centrul atenţiei la Adunarea Generală a ONU, relatează miercuri Fundaţia Thomson Reuters, preluată de Agerpres.

Combaterea schimbărilor climatice şi îmbunătăţirea sănătăţii publice reprezintă principalele puncte de interes dintre Obiectivele de Dezvoltare Durabilă ale ONU pentru 2030, în contextul în care guvernele încearcă să găsească o cale către atingerea celor 17 obiective principale, dintre care doar 15% se află pe drumul cel bun într-o lume afectată de crize.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS), se estimează că un număr suplimentar de 250.000 de persoane vor muri în fiecare an din cauza schimbărilor climatice, în timp ce statisticile arată că unul din patru decese poate fi atribuit "cauzelor de mediu ce pot fi prevenite".

Conform agenţiei ONU, temperaturile în creştere, fenomenele meteorologice extreme, poluarea aerului, incendiile şi rezervele mai puţin sigure de apă şi alimente nu numai că duc la pierderi de vieţi omeneşti, ci şi exacerbează bolile infecţioase şi de altă natură, provoacă probleme de sănătate asociate căldurii şi afectează femeile însărcinate.

"Nu vă îndoiţi, utilizarea combustibililor fosili este cea care provoacă schimbările climatice care ne omoară", a declarat Vanessa Kerry, trimisul special pentru schimbări climatice şi sănătate al OMS, în cadrul unui eveniment organizat în cadrul Săptămânii Climei de la New York.

Pentru prima dată în acest an, summitul COP28 al ONU privind clima, care va începe la sfârşitul lunii noiembrie la Dubai, va avea o zi dedicată sănătăţii, dar şi o discuţie la nivel ministerial pe tema climei şi a sănătăţii.

"Legătura dintre sănătate şi schimbările climatice este evidentă şi, cu toate acestea, nu a beneficiat de o atenţie deosebită din partea COP, până acum. Acest lucru trebuie să se schimbe", a declarat într-un comunicat Sultan al-Jaber, preşedintele COP28.