Consiliul Economic și Social a transmis, chiar înainte de a aviza negativ proiectul, o serie de observații cu privire la eliminarea predictibilității și stabilității din punct de vedere fiscal, iar, în final, s-a pronunțat clar în această privință prin avizul din 25 septembrie 2023 asupra proiectului cu reforma fiscală.
CES atrage atenția că din cele 100 de miliarde de lei pe care Guvernul își propune să le colecteze, 85% reprezintă sarcină fiscală pentru economia privată și numai 15% din sectorul bugetar, ceea ce evidențiază nu numai lipsa de predictibilitate, ci și un dezechilibru între cele două părți.
Cele două „fenomene”, munca nedeclarată și evaziunea fiscală se vor accentua, iar România are deja o experiență negativă în acest sens, făcându-se referire la „incapacitatea” instituțiilor statului de a le gestiona corespunzător.
Guvernul nu a ținut cont de trăsăturile specifice IMM-urilor, iar măsurile vizate sunt de natură să-i penalizeze pe cei corecți, pe cei care se conformează, în timp ce îi va favoriza pe cei care vor eluda dispozițiile legale și astfel, pe lângă riscul accentuării fenomenelor de evaziune și muncă la negru, va exista și o concurență neloială pe piața muncii.
Un alt punct criticat este cel al taxării tichetelor de masă, în sensul că diminuarea venitului net este certă, în timp ce majorarea acestora la 35 de lei (sau la 40 de lei de la 1 ianuarie 2024) depinde de rezultatul negocierilor sau consultărilor colective la nivelul fiecărei unități.
CES atrage atenția și asupra faptului că este afectată chiar competitivitatea întreprinderilor din România, în comparație cu cele din țările vecine în care există un regim fiscal mai favorabil.
Organizațiile sindicale au solicitat Guvernului aplicarea art. 7 alin (9) din Legea 52/2003, în sensul organizării unei dezbateri în cadrul căreia să fie dezbătută public propunerea actului normativ.
Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul, însă observațiile care vizează atât problemele de tehnică legislativă, cât și unele de constituționalitate sunt prezentate într-un document care conține 38 de pagini.
Lipsa de predictibilitate, lipsa clarității normelor și problemele de constituționalitate sunt principalele critici aduse proiectului pe care Guvernul intenționează să și-l asume, iar Avizul Consiliului Legislativ reprezintă chiar punctul de plecarea pentru o eventuală sesizare a Curții Constituționale.
Comentarii articol (0)