Specialiştii critică intenţia Guvernului de a suspenda banii de educaţie timpurie

Din noiembrie 2020, când Legea 239/2020 a introdus în Codul fiscal prevederea conform căreia plătitorii de impozit pe profit pot să scadă din acesta cheltuielile cu educația timpurie în limita a 1.500 de lei pe lună pentru fiecare copil, toţi cei interesaţi aşteptau măcar o clarificare a modului în care se va putea aplica această lege, însă nu suspendarea acesteia.

Ministerul de Finanţe, instituţia care propune suspendarea aplicării legii, îşi motivează iniţiativa: „având în vedere faptul că aceste dispoziții nu asigură reguli fiscale suficiente și neechivoce de aplicare a stimulentului fiscal reglementat pentru educația timpurie, care să conducă la stabilitate și eficiență legislativă, ceea ce impune astfel o revizuire a acestor reglementări”. Această intenţie de suspendare a venit pe nepusă masă, în condiţiile în care există un interes destul de ridicat pentru această facilitate fiscală, lucru confirmat şi de minister prin expunerea de motive a proiectului în care specifică faptul că a primit numeroase cereri de clarificare legate de categoriile de unităţi ce oferă servicii de educaţie timpurie, categoriile de cheltuieli eligibile, cum se poate aplica legea în mod discriminatoriu ş.a.m.d.

„Vestea că facilitatea fiscală pentru educația timpurie se amână a avut imediat ecouri negative în piață, surpriza fiind cu atât mai neplăcută cu cât angajatorii așteptau norme de aplicare și clarificări, nicidecum o prorogare a termenului. Soluţia găsită de minister de a amâna aplicarea acestor prevederi până anul viitor este descurajantă pentru cei care apreciază că stimularea educației prin facilități de orice tip este nu doar ca atractivă din punct de vedere fiscal, ci necesară social”, este de părere Daniel Anghel, partener PwC România.

„Chiar dacă unele unele dintre precizările și observațiile ministerului sunt pertinente și binevenite, decizia de a renunța, cel puțin temporar, la această facilitate dă un semnal de neîncredere mediului de afaceri. (...) Unii angajatori le-au promis deja angajaților că le vor acorda acest beneficiu sau chiar l-au plătit, fiind convinși că ministerul lucrează la normele metodologice”, mai spune Daniel Anghel.

Şi Gabriel Biriş, partener al casei de avocatură Biriş - Goran, este de părere că în loc de suspendarea prevederilor legii, Ministerul Finanţelor ar trebui să se concentreze pe normele de aplicare.

„Acest instrument este esenţial pentru dezvoltarea educaţiei timpurii, solutie fără de care nu putem spera nici la reducerea analfabetismului funcţional, dar nici la creşterea natalităţii şi nici la creşterea calităţii capitalului uman al ţării noastre. Ne-am exprimat cu toţii disponibilitatea să lucrăm împreună atât la elaborarea unor norme de aplicare clare pentru legea deja existentă, dar şi pentru a îi aduce îmbunătăţiri”, a susţinut Gabriel Biriş, într-o postare pe Facebook.

În şedinţa din 24 martie, care a avut loc la două zile după punerea în dezbatere publică a proiectului de ordin al Ministerului Finanţe care conţinea şi prevederea suspendării aplicării Legii 239, Consiliul Economic şi Social (CES) a oferit un aviz nefavorabil propunerii, susţinând că amânarea până la finalul anului a prevederilor unei legi aflate deja în aplicare echivalează cu suspendarea aplicării acesteia, fapt permis doar în cazuri de forţă majoră.

„Legea nr. 239/2020 este în vigoare din noiembrie 2020, multe companii începând deja să implementeze măsurile legale, oferind „credit” propriilor angajaţi, fapt de natură de a interfera negativ cu evidenţa financiar-contabilă a acestor agenţi economici”, îşi motivează CES avizul nefavorabil, subliniind că suspendarea acestui credit fiscal nu va mai încuraja angajatorii să-şi sprijine salariaţii prin plasarea copiilor acestora în unităţi de educaţie timpurie, fapt ce atrage după sine şi influenţe negative asupra bugetelor salariaţilor.

Totuşi, avizul CES este unul consultativ şi nu obligă Guvernul la nicio măsură faţă de propunerea Ministerului de Finanţe. Rămâne de văzut dacă Guvernul va decide, în una din viitoarele şedinţe, suspendarea aplicării acestei legi sau va ţine cont şi de părerile patronatelor, sindicatelor şi ale societăţii civile.