Facilitățile fiscale pentru educația timpurie se vor aplica, în sfârșit, din 2024

„Ţinând seama de faptul că norma primară, în speţă Legea nr. 239/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, nu a asigurat reguli fiscale suficiente şi neechivoce de aplicare a stimulentului fiscal reglementat pentru educaţia timpurie, care să conducă la stabilitate şi eficienţă legislativă, necesitând revizuirea reglementărilor iniţiale, iar măsura suspendării stimulentului fiscal încetează la data de 31 decembrie 2023, este necesară implementarea unei măsuri în cazul sumelor suportate/acordate de către angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în unităţi de educaţie timpurie, potrivit legii, astfel încât să permită aplicarea acesteia”, scrie în preambulul recentei OUG nr. 115/2023. De la 1 ianuarie 2024, facilitățile fiscale pentru educația timpurie se vor aplica, în sfârșit, în noile condiții introduse de această ordonanță publicată vineri în Monitorul Oficial.

Concret, sumele suportate de angajator pentru plasarea copiilor angajaţilor proprii în unităţi de educaţie timpurie, în limita stabilită de acesta, dar nu mai mult de 1.500 lei/lună pentru fiecare copil, sunt considerate venit neimpozabil. Totodată, alături de alte sume prevăzute de Codul fiscal, se includ în limita plafonului lunar de cel mult 33% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat sau din solda lunară/salariul lunar acordată/acordat potrivit legii. Avem, așadar, plafonul individual de netaxare, precum și pe cel global. 

Neimpozabilitatea se aplică, în acest plafon de 1.500 de lei/lună/copil, nu doar sumelor avansate de angajator, ci și celor plătite direct de angajat, dar pe baza documentelor justificative prezentate de angajat. „Suma se acordă unui singur părinte, astfel cum este definit la art. 77 alin. (11), la un singur angajator, prin prezentarea unei declaraţii pe propria răspundere din partea părintelui. În situaţia în care desfăşoară activitate la mai mulţi angajatori, angajatul are obligaţia să declare că nu beneficiază de astfel de plăţi de la un alt angajator”, prevede OUG nr. 115/2023. 

Notă: Părintele este definit la art. 77 alin. (11) din Codul fiscal astfel: „părintele firesc, potrivit Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, adoptatorul, persoana care are copilul/copiii în încredinţare în vederea adopţiei, persoana care are în plasament copilul sau în tutelă, persoana desemnată conform art. 104 alin. (2) din Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

În același plafon, atât individual, cât și global, aceste sume sunt scutite de CAS și CASS. 

De asemenea, la angajatorii care aplică impozitul pe profit, sunt listate în rândul cheltuielilor sociale cu deductibilitate limitată: 

Aceste facilități fiscale nu s-au aplicat până acum, deși au trei ani de cât au apărut în Codul fiscal. Anul trecut, în această perioadă, scriam despre amânarea implementării acestora prin ordonanță, cu speranța că, totuși, din 2024, ele se vor aplica.

În noiembrie 2020, prin Legea 239/2020, în Codul fiscal a intrat prevederea conform căreia plătitorii de impozit pe profit pot să scadă din acesta cheltuielile cu educația timpurie în limita a 1.500 de lei pe lună pentru fiecare copil al salariatului. Prin aceeași lege, sumele plătite de angajator pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor au fost introduse în categoria veniturilor neimpozabile. O lună mai târziu, prin Legea 296/2020, Codul fiscal a fost completat și s-a stabilit ca sumele plătite de angajator pentru educaţia timpurie a copiilor angajaţilor să fie excluse din baza de calcul a contribuțiilor sociale la pensii și sănătate.