UPDATE: Serviciile externe de HR și salarizare vor trebui coordonate de un expert în legislația muncii. Măsura, adoptată tacit la Senat

Propunerea legislativă privind serviciul exern specializat în resurse umane și salarizare este considerată adoptată tacit la Senat, chestiune care este constatată formal în ședința plenară de azi a acestei Camere. Apoi, proiectul va merge la deputați, acolo unde se va da votul decisiv.

Documentul vine cu o largă expunere de motive, în care parlamentarii care o susțin explică de ce e necesară specializarea serviciilor oferite de terți companiilor, în materie de resurse umane și salarizare, oferind inclusiv exemple din alte state.

Parlamentarii pleacă de la ideea că, în România, firmele își asigură aceste servicii fie la nivel intern, prin angajații proprii, propriile departamente specializate în zona HR și/sau salarizare, fie apelează la terți - externalizarea serviciului. Aici, în cazul acestor furnizori de servicii de profil, nu există în România o reglementare care să impună un nivel calitativ minim serviciilor prestate - vorbim de calificări necesare prestatorilor ori de acreditări profesionale. Or, propunerea de față ar reglementa fix acest lucru.

Din start vedem în propunere că serviciul extern specializat în resurse umane și salarizare (SERUS) va trebui coordonat de un expert în legislația muncii acreditat. Expertul coordonator e, practic, „piatra de temelie” pe care se clădește propunerea parlamentarilor: e nevoie de specialiști acreditați care să se ocupe de aspectele ce țin esențialmente de legislația muncii, nu de cei care au învățat să facă, în inerția fișei postului, și asta, pe lângă alte chestiuni.

„Astfel, este lesne de observat că orice persoană, fără pregătire în domeniul resurselor umane, poate, de exemplu, completa în Registrul pentru evidenţa salariaţilor, şi, mai mult decât atât, orice firmă, indiferent dacă este sau nu autorizată, indiferent dacă deţine sau nu angajaţi specializaţi, poate să presteze servicii de administrare de personal şi de salarizare. Lipsa unui cadru legislativ adecvat face imposibilă atragerea răspunderii persoanelor care comit erori cu consecinţe deosebit de grave, ce afectează, printre altele, dreptul la pensii şi alte asigurări sociale ale salariaţilor”, scriu parlamentarii inițiatori.

Citește și: Câteva cuvinte despre expertul în legislația muncii.

Cine va putea organiza un SERUS, conform propunerii:

• PFA-ul care deţine calitatea de expert în legislaţia muncii acreditat sau are angajat un expert în legislaţia muncii acreditat; la fel și în cazul întreprinderii individuale;
• persoana juridică în care administratorul persoană fizică deţine calitatea de expert în legislaţia muncii acreditat sau are angajat un expert în legislaţia muncii acreditat.
  
  

Un expert, un singur SERUS

Foarte important: înregistrarea acestor firme sau PFA-uri (ori II-uri) la Registrul Comerțului se va face doar în baza certificatului de acreditare al expertului în legislația muncii care va coordona SERUS. Cu alte cuvinte, dacă nu e PFA-ul sau administratorul însuși expert, va trebui să arate încă de la momentul T₀ pe cine angajează să fie expert. 

„SERUS trebuie să solicite Oficiului Naţional al Registrului Comerţului autorizarea funcţionării activităţii prevăzute la clasa CAEN 7830 - Servicii de furnizare şi management a forţei de muncă, care poate fi obiect principal sau secundar de activitate”, mai scrie în propunere. 

Important e că un expert în legislația muncii acreditat va putea coordona un singur SERUS. SERUS poate angaja, cu contract individual de muncă, persoane specializate în relaţii de muncă, resurse umane, salarizare, precum şi personal auxiliar, mai scrie în textul propunerii.

Definirea profesiei și regulile acreditării expertului în legislația muncii

În propunere avem atât o definiție pentru expert, referirea la un registru al acestor experți, cât și un capitol distinct pentru obținerea certificatului de acreditare a expertului în legislația muncii, activitatea experților, drepturile și obligațiile lor.

Propunerea vine să curme în felul acesta toate discuțiile și criticile din practică referitoare la actuala acreditare a experților și la faptul că n-ar exista, în fapt, un act normativ care să le definească statutul și rolul în economia raporturilor de muncă. Mai simplu, propunerea vine să pună în legislație, similar altor profesii liberale, profesia de expert în legislația muncii. 

Obținerea certificării se va face similar condițiilor actuale de specializare, sub atenta observație a celor de la Uniunea Națională a Experților în Legislația Muncii (UNELM). Reamintim, în acest context, că există deja de mult timp un standard ocupațional pentru expertul în legislația muncii.

Foarte important: persoanele care au obţinut un certificat de membru acreditat UNELM anterior acestei legi vor fi automat înregistrate în Registrul naţional al experţilor în legislaţia muncii.

Critici aduse propunerii de CES și Consiliul legislativ

Consiliul legislativ a avizat negativ propunerea legislativă, amintind totodată de avizul negativ pe care l-a dat când referirile la expertul în legislația muncii au fost introduse în Codul muncii - atunci, Consiliul atrăgea atenția că încălcă prevederile constituționale și că se face referire la o profesie care în România nu e reglementată legal. 

Consiliul remarca faptul că obiectul principal al acestei propuneri nici măcar nu e acela declarat, adică organizarea și funcționarea SERUS, ci recunoașterea profesiei de expert în legislația muncii. Din propunere, un singur capitol e despre SERUS, restul fiind strict despre profesia de expert. Consiliul mai atrage atenția că se face în mod greșit confuzia între termenul de „profesie” și cel de „ocupație”, expertul nefiind momentan o profesie reglementată, ci o ocupație listată în COR: Legea 200/2004 e cea care stabilește ce activitate poate fi considerată activitate profesională reglementată și ce reprezintă profesie reglementată, lista profesiilor din anexa nr. 2 a legii neavând nicio referire la expertul în legislația muncii, „iar activitatea profesională pe care o desfășoară membrii Asociației UNELM nu întrunește condițiile prevăzute la art. 2 din Legea nr. 200/2004 pentru a putea fi considerată activitate profesională reglementată”. 

Consiliul mai atrage atenția că expertul în legislația muncii nu poate fi decât un jurist, nu orice absolvent de studii universitare, indiferent de specializare, așa cum se urmărește în propunerea de față: „Studiile universitare juridice acreditate sunt net superioare programelor de specializare în profesia de expert în legislația muncii”, dar și că expertul ar ajunge să dea consultanță juridică, ceea ce este exclus pentru cineva care nu e nici măcar jurist.

„Propunerea legislativă nu face altceva decât sa dea puteri sporite unei asociaţii constituite anterior modificării Codului muncii (respectiv în anul 2012) şi care a făcut lobby pentru adoptarea modificărilor Codului muncii, în sensul recunoaşterii instituţiei «expertului în legislaţia muncii» prin reglementare legislativă în Codul muncii (in anul 2020), cu toate că au existat observaţii formulate de Consiliul Legislativ asupra acestei modificări legislative. Textul iniţiativei urmăreşte a stabili acum această asociaţie drept unic for de acreditare a experţilor în legislaţia muncii din România, limitând şi condiţionând acreditării în Uniunea Naţională a Experţilor în Legislaţia Muncii (UNELM) accesul la «profesia» de «expert în legislaţia muncii»”, preciza Consiliul Economic și Social (CES), care, de asemenea, a avizat negativ proiectul.

CES atrage atenția că într-o piață liberă, unde cei care prezintă o experienţă mai relevantă, opţional şi astfel de acreditări/ certificări, serviciile cele mai bune se vor evidenţia şi diferenţia. „În acest sens, atragem atenţia asupra celui mai recent Raport de Ţară al Comisiei Europene în cadrul Semestrului European, care evaluează că România are pieţe de servicii profesionale în continuare foarte restricţionate, în acord chiar cu Consiliul Concurenţei din România, care încurajează în mod activ eliminarea birocraţiei şi a barierelor excesive la intrarea pe pieţele de servicii”. Dar propunerea de față, spune CES, face fix opusul recomandărilor făcute de Comisia Europeană: constituie o piață de monopol pentru UNELM. CES critică obligativitatea de a fi membru UNELM ca reprezentând „o legiferare a unor forme de privilegii și discriminare fără precedent”.

Atenție! Prevederile propunerii trebuie dezbătute și adoptate de Camera Deputaților. Dacă propunerea e adoptată, ea mai trebuie semnată și de președintele statului, iar legea ar urma să intre în vigoare în 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.