OUG nr. 82/2023, care modifică, în domeniul jocurilor de noroc, OUG nr. 77/2009 și OUG nr. 20/2013, a apărut în Monitorul Oficial și este în vigoare din 6 octombrie 2023, după ce fusese lansată în dezbatere pe 3 octombrie și adoptată pe 5 octombrie.
Documentul limitează acordarea licenței doar pentru societățile înmatriculate în România sau pentru persoanele juridice din state membre ale UE, Spațiul Economic European și Confederația Elvețiană care au înregistrat un sediu permanent în România și la nivelul căruia sunt recunoscute în totalitate veniturile din organizarea și exploatarea activității de jocuri de noroc.
Totodată, jocurile de noroc online se pot desfășura în România doar de către societăți licențiate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) și care trebuie, în mod obligatoriu, să fie înmatriculate pe teritoriul României sau să opereze printr-un sediu permanent. Acum, operatorii de astfel de jocuri au șase luni la dispoziție să intre în legalitate, iar aici Guvernul oferă operatorilor anumite variante. Practic, asta înseamnă că toți operatorii ce activează actualmente pe piața de jocuri de noroc din România sunt obligați să aibă sediu fiscal aici.
În privința legalității reclamei, publicitatea prin transmiterea de mesaje electronice nesolicitate care conțin informații cu privire la unul sau mai multe jocuri de noroc și reclama de exterior pentru jocuri de noroc, care depășește dimensiunea de 35 mp/panou/material publicitar, se interzic.
Jocurile de noroc tradiţionale se exploatează doar în locaţiile specializate, fără să mai existe excepția pentru aparatele electronice atribuitoare de câştiguri cu risc limitat. Referirea la aceste aparate dispare în întregime din ordonanță: „aparatele electronice atribuitoare de câştiguri cu risc limitat, dacă evenimentele sunt organizate în prezenţa fizică a participanţilor prin intermediul maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor specifice, care nu vor fi operate în locaţiile specializate în care se poate desfăşura activitatea de jocuri de noroc, iar câştigul este limitat şi depinde de hazard”.
Doar pentru jocurile de noroc de tip cazinou se mai poate dobândi calitatea de organizator temporar.
Totodată, ordonanța instituie crearea unui registru public ținut de ONJN care să cuprindă date privitoare la operatorii licențiați/autorizați, adresele de operare, precum și seria și adresa la care e amplasat fiecare mijloc de joc licențiat/autorizat.
Organizatorii de jocuri de noroc plătesc noi contribuții. Plata lunară a taxelor, în locul celei trimestriale
Una dintre noutățile prevăzute în ordonanță se referă la înființarea, pe lângă ONJN, a unei activități pentru promovarea respectării principiilor și măsurilor privind jocurile de noroc responsabile social, care este finanțată prin următoarele contribuții anuale:
(i) organizatorii de jocuri de noroc la distanță licențiați din clasa I – 500.000 euro anual;
(ii) persoanele juridice implicate direct în domeniul jocurilor de noroc tradiționale și la distanță licențiate din clasa II – 15.000 euro anual;
(iii) jocurile la distanță monopol de stat clasa III – 100.000 euro anual;
(iv) organizatorii de jocuri de noroc tradiționale licențiați, după cum urmează:
- pentru jocurile loto: 200.000 euro anual;
- pentru jocurile de videoloterie: 100 euro pentru fiecare aparat anual;
- pentru pariurile mutuale: 50.000 euro anual;
- pentru pariurile în cotă fixă: 200.000 euro anual;
- pentru pariurile în contrapartidă: 100.000 euro anual;
- pentru jocurile de noroc caracteristice cazinourilor: 4.000 euro anual pentru fiecare masă de joc;
- pentru jocurile caracteristice clubului de poker: 5.000 euro anual pentru fiecare club;
- pentru jocurile tip slot-machine se aplică etapizat după cum urmează:
- 100 de euro anual în 2023, pentru fiecare slot autorizat, proporțional cu perioada de timp rămasă din an;
- 300 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul anului 2024;
- 500 de euro anual pentru fiecare slot autorizat în cursul anului 2025 și următorii ani;
- pentru jocurile bingo desfăşurate în săli de joc: 5.000 euro anual;
- pentru jocurile de noroc bingo organizate prin intermediul sistemelor reţelelor de televiziune: 500.000 euro anual.
Termenul de plată a contribuției este stabilit astfel: pentru primul an calendaristic de acordare a licenței, în termen de 10 zile de la data aprobării documentației, iar pentru anii următori, până la data de 25 ianuarie a fiecărui an calendaristic. În cazul încetării valabilității licenței, nu se va restitui, nici măcar parțial, contribuția plătită la început de an.
În ceea ce privește taxa anuală aferentă autorizației de exploatare a jocurilor de noroc, cazinourile plătesc lunar, nu în patru rate trimestriale egale, cum prevedea anterior legislația. Aceeași modificare a frecvenței plăților vizează și jocurile de tip slot-machine, precum și festivalul de poker.
Cu toate acestea, Guvernul se arată darnic față de cei care plătesc pe tot anul, în avans: „Operatorii de jocuri de noroc care au obligația lunară de plată a taxei de autorizare, beneficiază de o bonificație de 10% dacă efectuează plata pentru întregul an, în avans, până la data de 25 a lunii următoare celei în care documentația a fost aprobată”.
În ceea ce privește obligația constituirii fondului de garanție, noul act normativ mai adaugă pe listă o poliță de asigurare de garanție emisă de o societate de asigurare cu sediul într-un stat membru al Uniunii Europene, un stat semnatar al acordului privind Spațiul Economic European ori un stat din Confederația Elvețiană. Guvernul umblă și la nivelul garanţiilor pentru acoperirea riscului de neplată, stabilind obligații de plată diferite în funcție de veniturile operatorului, ceea ce în cazul unor operatori duce la creșteri uriașe ale acestor garanții.
În fine, documentul crește și chiar dublează, în unele cazuri, nivelul taxelor percepute pentru activitățile din domeniul jocurilor de noroc, pe care le regăsim în anexa din OUG 77/2009.
Interzicerea consumului de alcool în sălile de jocuri și în spațiile unde sunt amplasate aparatele de tip slot-machine
„În spaţiile în care se desfăşoară acest gen de activitate (sălile de jocuri de noroc - n. red.) ca activitate principală, nu se pot desfășura activități comerciale care presupun comercializarea de băuturi alcoolice de către organizator sau un terț. Se poate desfășura, direct de către organizator, oricare altă activitate prevăzută de prezenta ordonanţă de urgenţă, dacă aceasta respectă condițiile de licențiere și autorizare. Sala de jocuri nu poate să aibă intrare comună cu un spațiu în care se comercializeaza băuturi alcoolice. De asemenea, este interzisă orice formă de acces între o sala de jocuri de noroc și un spațiu comercial în care se comercializează băuturi alcoolice, inclusiv prin intermediul unei uși între cele două tipuri de spații”, prevede OUG 82/2023. Aceste condiții nu se regăseau anterior în OUG 77/2009. Iar aceleași prevederi noi vizează și spațiile cu slot-machines.
Același document reiterează ideea de a ține evidența persoanelor autoexcluse și indezirabile și de a interzice accesul acestora în spațiile cu jocuri de noroc, idee pe care o regăsim actualmente și în alte proiecte aflate în Parlament:
„Organizatorii de jocuri de noroc sunt obligați să nu permită accesul în incinta locațiilor în care se desfășoară activități de jocuri de noroc, persoanelor autoexcluse și indezirabile care se regăsesc în baza de date privind persoanele autoexcluse și indezirabile, creată, gestionată și actualizată permanent de către O.N.J.N., bază de date la care organizatorii de jocuri de noroc au acces în timp real. (...) Până la operaționalizarea bazei de date (...) privind persoanele autoexcluse și persoanele indezirabile, dar nu mai târziu de data de 31 martie 2024, organizatorii de jocuri de noroc au obligația de a nu permite accesul în incinta locațiilor în care se desfășoară activități de jocuri de noroc persoanelor care au formulat în scris solicitări de autoexcludere”.
Optica Guvernului s-a schimbat peste vară
Zilele trecute, premierul Marcel Ciolacu, citat de Agerpres, spunea că nu are nicio problemă cu „ameninţările din industria păcănelelor”, reiterând faptul că Guvernul va aproba pe 5 octombrie 2023 ordonanţa de urgenţă prin care toţi operatorii să fie obligaţi să aibă sediul fiscal în România (ordonanța nu era la acel moment în dezbatere), iar legea aflată în Parlament prin care sunt scoase „toate păcănelele în afara localităţilor” va intra într-un regim de adoptare rapidă. E vorba, mai exact, de acest proiect prezentat de redacția noastră aici. Cu toate acestea, proiectul din Parlament e același pe care Guvernul îl aviza negativ la început de vară, spunând că va duce la închiderea majorității sălilor de jocuri.
În nota de fundamentare ce a însoțit OUG 82/2023 în forma sa de proiect, Guvernul recunoștea că măsurile impuse sunt și pentru a încerca o creștere a veniturilor la buget: „(...) având în vedere situația de fapt a bugetului de stat la momentul actual, raportat la deficitul bugetar înregistrat la sfârșitul lunii iunie 2023, intenţia Legiuitorului se constituie în sensul asigurării de fonduri la bugetul de stat ca măsură absolut necesară pentru dezvoltarea durabilă economică”.
Totodată, Executivul arăta că „în ultimii patru ani jocurile de noroc la distanță sau jocurile de noroc online au înregistrat o evoluție favorabilă, câștigând tot mai mult teren”, în ultimii trei ani asistându-se la o creștere a numărului de operatori licențiați cu 30% (veniturile crescând și ele pe măsură).
„Nevoia de a asigura resurse financiare pentru prevenirea si tratarea dependenţei de jocuri de noroc, sub forma unui fond special destinat, din care să fie alocate sume pentru activităţi şi programe de protecţie a minorilor sau a altor grupuri vulnerabile din punct de vedere social și economic, cât și pentru prevenirea şi tratamentul dependenţei de jocuri de noroc, pentru reclamă și publicitate privind prevenirea dependenței de jocuri de noroc sau pentru promovarea jocului responsabil, este esențială pentru momentul actual”, mai scria Guvernul în nota de fundamentare.