România primește aproape 34 de milioane de euro de la UE pentru pagubele provocate de seceta din 2022

România primește aproape 34 de milioane de euro de la UE pentru pagubele provocate de seceta din 2022

Parlamentul European a aprobat, miercuri, aproape 455 de milioane de euro sub formă de ajutor din Fondul de Solidaritate al UE ca răspuns la recentele dezastre naturale din România, Italia şi Turcia. Din această sumă 33,9 milioane euro sunt destinaţi României pentru daune cauzate de seceta severă din 2022, scrie News.ro

Italia va primi 20,9 milioane euro pentru daune cauzate de inundaţiile din septembrie 2022 din regiunea Marche. 400 de milioane euro sunt pentru Turcia în urma a două cutremure majore din februarie 2023.

Eurodeputaţii îşi exprimă „profunda solidaritate cu toate victimele, familiile lor şi toate persoanele afectate” de dezastrele naturale din România, Italia şi Turcia.

Aceştia sunt îngrijoraţi de „creşterea numărului de dezastre naturale grave şi distructive în Europa” şi subliniază că „datorită schimbărilor climatice, fenomenele extreme, cum ar fi cele observate în România şi Italia ce au dus la situaţii de urgenţă, se vor intensifica şi se vor multiplica în continuare”.

Prin urmare, UE ar trebui „să îşi consolideze eforturile de combatere a schimbărilor climatice atât în Uniune, cât şi la nivel mondial”.

Comisia Europeană a propus utilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a acorda asistenţă financiară în valoare de aproape 455 de milioane de euro celor trei ţări.

Asistenţa FSUE va acoperi o parte din costurile operaţiunilor de urgenţă şi de salvare, cum ar fi repararea infrastructurii deteriorate, securizarea infrastructurii preventive şi protecţia patrimoniului cultural, precum şi operaţiunile de curăţare. În conformitate cu normele fondului, operaţiunile de urgenţă şi de salvare pot fi finanţate retroactiv de FSUE din prima zi a unui dezastru.

2023, la un pas să devină cel mai cald an înregistrat vreodată

Anul acesta este pe cale să devină cel mai cald an înregistrat vreodată, temperatura medie globală înregistrată până în prezent în acest an fiind cu 0,52 grade Celsius mai mare decât media. De vină sunt schimbările climatice și fenomenul meteorologic El Nino, a anunţat, joi, serviciul Copernicus Climate Change Service al Uniunii Europene, relatează Reuters.

Temperatura globală pentru perioada ianuarie-septembrie este, de asemenea, cu 1,4 grade Celsius mai mare decât media preindustrială (din anii 1850-1900), a adăugat institutul, în condiţiile în care schimbările climatice împing temperaturile globale spre noi recorduri, iar modelele meteorologice pe termen scurt determină, de asemenea, mişcările de temperatură.

Luna trecută a fost cea mai caldă lună septembrie înregistrată la nivel global, cu 0,93 grade Celsius peste temperatura medie pentru aceeaşi lună în perioada 1991-2020, iar temperatura globală a lunii a fost cea mai atipică lună caldă din orice an din setul de date ERA5, care datează din 1940.

De vină sunt schimbările climatice și fenomenul El Nino

Oamenii de ştiinţă au declarat că schimbările climatice, combinate cu apariţia în acest an a modelului meteorologic El Nino, care încălzeşte apele de suprafaţă din estul şi centrul Oceanului Pacific, au alimentat recentele temperaturi record.

„Temperaturile fără precedent pentru această perioadă a anului observate în septembrie - după o vară record - au doborât recordurile cu o valoare extraordinară. Această lună extremă a împins anul 2023 în onoarea îndoielnică a primului loc - pe cale să fie cel mai cald an şi cu aproximativ 1,4 grade Celsius peste temperaturile medii preindustriale. La două luni de la COP28, sentimentul de urgenţă pentru o acţiune ambiţioasă în domeniul climei nu a fost niciodată mai critic”, a declarat Samantha Burgess, director adjunct al Copernicus, într-un comunicat.

Harta pericolelor pe care călcăm în fiecare zi în București. Trei dintre podurile și pasajele Capitalei sunt pe lista de „urgențe”

Primăria Capitalei a anunțat ieri închiderea Podului Grant pe un sens de circulație, de la jumătatea lunii octombrie până în luna martie a anului viitor, pentru lucrări de reabilitare. Cu siguranță, anunțul are o rezonanță puternică în memoria recentă a bucureștenilor, care încă își aduc aminte de lucrările care au închis sensul celălalt de circulație în mandatul Gabrielei Firea și care au transformat într-un calvar viața celor care folosesc acea rută. Problema este însă că Podul Grant este doar unul din cele 25 de poduri și pasaje din București care se află în stare tehnică „nesatisfăcătoare” sau chiar mai rău și au nevoie de lucrări de reabilitare. Trei obiective au fost încadrate la clasa „urgență” și doar alte trei au fost clasificate drept „satisfăcătoare”.

Mai mult de trei sferturi dintre podurile și pasajele Capitalei au fost expertizate tehnic, rezultatele arătând că majoritatea acestora se află în stare de degradare și trebuie reabilitate. Trei poduri și pasaje au fost incluse la categoria „urgențe”, iar alte 22 în categoria „nesatisfăcător”, potrivit unei expertize comandate de Administrația Străzilor din București.

Primăria Capitalei a finalizat expertiza la 28 de poduri și pasaje din București, din totalul de 34 de construite în perioada 1936-2015 în București.

„Cele care sunt în categoria urgență sunt Podul Băneasa, Pasajul Obor și Pasajul Lujerul. La acestea va trebui să intervenim în perioada următoare”, declara recent primarul Capitalei, Nicușor Dan.

Într-o notă a raportului de expertiză se precizează că, „în situația în care podurile prezintă degradare cu depunctare maximă 10 puncte, se vor încadra în clasa tehnică V (...), caz în care se consideră că starea tehnică a lucrării nu asigură condiții minime de siguranță pentru utilizare”.

Nicușor Dan a mai precizat că cele trei obiective vor fi reabilitate „într-un termen rezonabil”, fără a opri circulația rutieră.

22 de poduri și pasaje „nesatisfăcătoare”

În afară de cele trei poduri și pasaje aflate în categoria urgență, alte 22 au fost clasificate ca fiind „nesatisfăcătoare” (clasa tehnică IV).