BNR vrea să cheltuie peste 1 milion de lei pentru „furnizare de presă”

BNR vrea să cheltuie peste 1 milion de lei pentru „furnizare de presă”

Banca Naţională a României (BNR) alocă 1,04 milioane de lei, fără TVA, pentru furnizare de presă, publicaţii româneşti şi străine, pentru anul 2024, potrivit unui anunţ de participare postat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP), informează Agerpres.

Contractul este împărţit în 30 de loturi şi va fi atribuit prin licitaţie deschisă, pe criteriul celui mai bun raport calitate - preţ. Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 27 noiembrie 2023, ora 15:00.

Conform anunţului, nu există nicio limitare în privinţa numărului de loturi pentru care se poate depune oferta.

Producția de țiței a României a scăzut cu 4% în primele opt luni ale anului

România a produs, în primele opt luni din 2023, o cantitate de ţiţei de 1,87 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 78.600 tep mai mică (-4%) faţă de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

Importurile de ţiţei s-au ridicat, în perioada ianuarie-august 2023, la 5,198 milioane tep, fiind cu 434.500 tep (-7,7%) sub cele consemnate în primele opt luni din 2022, potrivit Agerpres. 

Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic, publicate de CNSP, producţia de ţiţei este preconizată în 2023 la 3,050 milioane tone echivalent petrol (minus 2,3% comparativ cu 2022).

Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză semnalează că producţia de ţiţei a României se va situa pe o traiectorie descendentă în perioada 2023-2026, cu un ritm mediu anual de -2,2%, consecinţă a declinului natural al zăcămintelor şi menţinerii unităţilor existente de producţie.

Astfel, în 2024 aceasta va fi de 2,98 milioane tep (minus 2,3% faţă de anul anterior), în 2025 de 2,91 milioane tep (minus 2,3%) şi în 2026 de 2,855 milioane tep (minus 2%).

Uniunea Europeană vrea să prelungească plafonarea gazelor naturale pentru a evita o criză la iarnă. „Nu ştim ce se va întâmpla”

Comisia Europeană analizează o posibilă prelungire a unui plafon, impus în luna februarie, la preţul gazelor naturale, pe fondul îngrijorărilor că sabotajul conductei din Marea Baltică şi conflictul din Orientul Mijlociu ar putea duce la o nouă creştere a preţurilor la iarnă, informează Financial Times, potrivit Agerpres. 

În cel mai grav moment al crizei energetice provocate de reducerea livrărilor de gaze ruseşti, preţurile au ajuns până la un maxim istoric de 300 de euro pentru un Megawatt oră, chiar dacă pentru o perioadă scurtă de timp. În cele din urmă, statele membre au căzut de acord că un plafon va intra în vigoare dacă preţurile ating nivelul de 180 de euro pentru un Megawatt oră timp de trei zile consecutive.

Într-o prezentare trimisă ambasadorilor statelor membre UE şi consultată de Financial Times, Executivul comunitar susţine că „nu există indicii referitoare la existenţa unor efecte negative”, după intrarea în vigoare a plafonării şi, în plus, preţul gazelor naturale este acum cu aproape 90% sub nivelul la care era anul trecut.

Plafonarea preţului gazelor naturale a fost adoptată în primăvară după mai multe săptămâni de discuţii tensionate între statele membre, în condiţiile în care Germania şi Austria s-au opus iniţial de teamă că măsura va distorsiona pieţele şi va agrava problemele cu aprovizionarea. Însă în documentul Comisiei Europene se precizează că plafonarea nu a avut un impact asupra importurilor de gaze în blocul comunitar.

Mai mulţi diplomaţi europeni au declarat pentru Financial Times că, în pofida scăderii preţurilor la energie şi a faptului că gradul de umplere a depozitelor de gaze din UE este la un nivel record, aprovizionarea cu gaze a iarnă ar putea fi afectată de războiul dintre Israel şi Hamas precum şi de potenţialele sabotaje ale infrastructurii de gaze.