Românii au mai puțin de jumătate din puterea de cumpărare medie a europenilor (studiu)
Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în România este de 7.738 de euro în 2023, ceea ce îi situează pe români cu 56% sub media europeană. De asemenea, țara noastră a coborât două locuri, până pe locul 33, potrivit unui studiu referitor la puterea de cumpărare a europenilor. Doar Bucureștiul se apropie de media europeană a puterii de cumpărare, în vreme ce Vasluiul este cel mai departe de acest indicator.
„Decalajul puterii de cumpărare se adânceşte. În România, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în acest an este de 7.738 euro. Asta înseamnă că românii sunt cu 56% sub media europeană şi coboară două locuri, până pe locul 33”, arată studiul GfK Purchasing Power pentru România şi Europa 2023, potrivit Agerpres.
Chiar dacă nu au existat modificări în clasament în primele 10 judeţe în acest an, se poate observa încă o dată că decalajul dintre regiunile cu putere de cumpărare slabă şi puternică din România se adânceşte.
Bucureştiul este pe primul loc, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.314 euro, ceea ce înseamnă că locuitorii Capitalei au cu aproape 98% mai multă putere de cumpărare decât media naţională şi de 3,8 ori mai multă putere de cumpărare decât locuitorii judeţului Vaslui, care are cea mai mică putere de cumpărare disponibilă pentru cheltuielile şi economiile lor. Acolo, venitul net disponibil este de doar 4.010 euro, ceea ce reprezintă aproape 52% din media naţională, potrivit sursei citate.
Toate judeţele din top zece au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie. Judeţul Prahova, clasat pe locul zece, se apropie cel mai mult de media naţională, cu un venit net disponibil de 7.836 euro pe cap de locuitor, dar este încă cu aproape 1,3% peste acesta. Toate celelalte 32 de judeţe, care constituie mai mult de trei sferturi din toate judeţele, sunt sub media naţională.
Puterea de cumpărare în Europa
În ansamblu, puterea de cumpărare a europenilor a crescut la 17.688 euro în 2023, însă există o diferenţă clară între cele 42 de ţări din Europa. Astfel, în timp ce Liechtenstein, Elveţia şi Luxembourg au un venit net mai mare decât restul Europei, puterea de cumpărare este cea mai mică în Belarus, Kosovo şi Ucraina.
Principalul câştigător al anului este Irlanda, care a urcat patru locuri în clasamentul european, arată documentul.
„În total, europenii au în jur de 12,1 miliarde de euro la dispoziţie pentru a cheltui în 2023 pentru hrană, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanţă, mobilitate şi cumpărături de bunuri de larg consum şi de folosinţă îndelungată. Această cifră corespunde unei puteri medii de cumpărare pe cap de locuitor de 17.688 euro pe an, ceea ce reprezintă o creştere de 5,8% comparativ cu anul trecut. Cu toate acestea, suma totală pe care consumatorii o au la dispoziţie pentru cheltuieli şi economii variază semnificativ de la o ţară la alta şi depinde şi de evoluţia preţurilor în 2023”, se precizează într-un comunicat GfK.
Creşterea economiei româneşti a încetinit la 0,4% în Trimestrul 3 al acestui an, faţă de trimestrul precedent, după ce în Trimestrul 2 crescuse cu 1,3% faţă de Trimestrul 1, arată datele Institutului Naţional de Statistică, publicate marţi.
Produsul Intern Brut a înregistrat o creştere cu 0,2% pe seria brută şi cu 2,1% pe seria ajustată sezonier în T3 2023, față de T3 2022, potrivit datelor INS, consultate de Agerpres.
În perioada ianuarie - septembrie 2023, PIB-ul a crescut cu 1,1% comparativ cu perioada similară a anului trecut, pe seria brută, şi cu 1,9% pe seria ajustată sezonier.
„Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul III 2023 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată (trimestrele aferente perioadei 2021-2023), indicii de volum fiind revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul II 2023, publicată în comunicatul de presă nr. 261 din 12 octombrie 2023, astfel: rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 100,7% la 101,0%; rezultatele trimestrului II 2021, comparativ cu trimestrul I 2021, au fost revizuite de la 100,3% la 100,1%; rezultatele trimestrului III 2021, comparativ cu trimestrul II 2021 nu au fost modificate (101,1%); rezultatele trimestrului IV 2021, comparativ cu trimestrul III 2021, au fost revizuite de la 100,4% la 100,3%; rezultatele trimestrului I 2022, comparativ cu trimestrul IV 2021, au fost revizuite de la 102,7% la 103,1%; rezultatele trimestrului II 2022, comparativ cu trimestrul I 2022, au fost revizuite de la 100,3% la 99,9%; rezultatele trimestrului III 2022, comparativ cu trimestrul II 2022, au fost revizuite de la 100,8% la 100,9%; rezultatele trimestrului IV 2022, comparativ cu trimestrul III 2022 nu au fost modificate (101,1%); rezultatele trimestrului I 2023, comparativ cu trimestrul IV 2022, au fost revizuite de la 99,0% la 99,3%; rezultatele trimestrului II 2023, comparativ cu trimestrul I 2023, au fost revizuite de la 101,7% la 101,3%”, precizează INS.
Vremea în Capitală să răcește și în zeci de mii apartamente este aproape la fel de frig ca afară. Sunt mii de blocuri în care agentul termic nu are temperatura necesară dezmorțirii caloriferelor, din cauza avariilor din sistem. Și sunt mai mult de 200 blocuri care nu au apă caldă. Motivul: lucrări la conducte.
220 de blocuri din Sectorul 3, peste 10.000 de oameni fără apă caldă și căldură din cauza lucrărilor.
Locuitor al Capitalei: Suportăm, dar să fim siguri că aceste reparații nu se mai repetă în fiecare an. Devenim spartani, ne întărim fizicul, psihicul, sufletul și devenim din ce in ce mai invunerabili.
Locuitor al Capitalei: A mai fost o perioadă oprită, 2-3 zile. Caloriferul electric și asta e. Fără suferință nu e plăcere.
Locuitor al Capitalei: De două săptămâni apă caldă și căldură deloc. Hai, căldura ca căldura, dar apa caldă?! Încălzim la oală și ne spălăm ca pe timpul lui bunica, la lighean.
Potrivit Termoenergetica, lucrările de pe Șoseaua Mihai Bravu sunt de mare importanță, pentru că sunt înlocuite conducte care transportă apa caldă și căldura spre o buna parte dintre punctele termice din Sectorul 2. Conductele fac parte din Magistrala 2, care are o vechime de 48 de ani.
Zona a devenit aglomerată, pentru că șantierele au fost deschise în parcările de lângă blocuri.
Locuitor al Capitalei: Sperăm să termine până de Crăciun. Se circulă și mai greu, e și lipsă de locuri de parcare pentru cei care locuiesc în zonă.
Compania municipală a anunțat că blocurile din zonă vor primi iar apă caldă și căldură vineri seară, la ora 23.
Comentarii articol (0)