Deficitul de forță de muncă în UE: Crearea unei rezerve de talente și măsuri pentru recunoașterea calificărilor cetățenilor din țări terțe

Pe fondul unui deficit persistent de competențe în UE, care afectează diverse sectoare și nivele de calificare, este clară nevoia de a lua măsuri pentru acoperirea acestor goluri de pe piața forței de muncă, potrivit mesajului transmis săptămâna asta de Comisia Europeană. Deși UE încurajează inițial perfecționarea și recalificarea forței de muncă interne, pentru a maximiza utilizarea potențialului neexploatat, această strategie nu este suficientă. Astfel, Comisia Europeană privește dincolo de frontiere, căutând să aducă în UE talente din întreaga lume, pentru a răspunde nevoilor imediate ale pieței muncii și pentru a consolida cooperarea cu țările terțe partenere.

„UE se confruntă cu deficite persistente de forță de muncă în numeroase sectoare, la toate nivelurile de calificare. Rata șomajului rămâne scăzută (6,0 % în septembrie 2023), iar rata locurilor de muncă vacante a crescut anul trecut la 2,9 % – mai mult decât dublul nivelului din 2012. Schimbările demografice vor exacerba provocările de pe piața forței de muncă. Populația în vârstă de muncă din UE va scădea de la 265 de milioane în 2022 la 258 de milioane în 2030. Fără acțiuni concertate, tendințele actuale pot să submineze tranziția verde și tranziția digitală, să afecteze competitivitatea UE și să slăbească serviciile publice în domenii care se confruntă deja cu deficit de forță de muncă – de exemplu, asistența medicală și îngrijirile pe termen lung.

Corelarea cererii și a ofertei de locuri de muncă de la nivel internațional rămâne complexă și costisitoare atât pentru cetățenii din afara UE, cât și pentru angajatori. Faptul că angajatorii nu cunosc sau nu au încredere în competențele și calificările dobândite în țări terțe pune un obstacol semnificativ în calea mobilității talentelor și a competențelor. Acest lucru nu numai că afectează atractivitatea UE, dar conduce și la „irosirea inteligenței” – cetățenii țărilor terțe lucrează adesea sub nivelul lor de calificare atunci când vin în UE”, transmite Comisia.

O astfel de deschidere către talente internaționale presupune măsuri concrete, iar Comisia Europeană le-a prezentat sub forma unor inițiative cheie - printre acestea, un nou regulament european. Se propune, în primul rând, crearea unei rezerve de talente la nivelul UE, o platformă inovatoare care să faciliteze procesul de recrutare pentru angajatori, oferindu-le acces la o gamă vastă de competențe și talente. Aceasta va fi administrată voluntar de statele membre, care vor contribui la managementul platformei și vor asigura informații corecte și echitabile despre procedurile de recrutare și migrație.

În al doilea rând, se urmărește simplificarea și accelerarea procesului de recunoaștere a calificărilor obținute în țări terțe, un pas esențial pentru angajatori și pentru cetățenii non-UE care doresc să intre pe piața locurilor de muncă din Uniune. În acest scop, se vor moderniza sistemele existente și se vor îmbunătăți metodele de evaluare a competențelor, astfel încât autoritățile naționale să poată lua decizii rapide și sigure.

Concret, Uniunea a emis o recomandare pe 15 noiembrie 2023 pentru a simplifica și accelera recunoașterea calificărilor persoanelor din țări terțe. Recomandarea subliniază că imigrația legală și gestionată a lucrătorilor calificați din afara UE ar trebui să fie parte a soluției pentru a satisface nevoile pieței de muncă și pentru a stimula creșterea economică. Desigur, aceasta trebuie făcută într-o manieră care să nu conducă la fenomenul de „brain drain”, adică la exodul de talente din țările de origine ale lucrătorilor. Printre acțiunile propuse se numără:

• simplificarea și accelerarea procedurilor de recunoaștere a calificărilor profesionale și academice;
• sprijinirea migranților în procesul de recunoaștere, inclusiv prin furnizarea de informații și suport în limbi accesibile;
• utilizarea unui „abordări bazate pe competențe” care să evalueze întregul set de abilități ale unei persoane, nu doar calificările formale.
• încurajarea statelor membre să reducă barierele care împiedică migranții calificați să intre legal pe piața muncii din UE.

În fine, Comisia se concentrează pe extinderea mobilității în scopul învățării, invitând statele membre să integreze mobilitatea în parcursurile educaționale și formative la nivel UE și să stabilească obiective ambițioase pentru 2030. Aceste acțiuni sunt menite să promoveze UE ca destinație de învățare pentru talentele internaționale și să contribuie la adresarea schimbărilor demografice și a provocărilor de pe piața forței de muncă.

Pentru România, ca stat membru al UE, aceste inițiative înseamnă adaptarea și implicarea într-un sistem coordonat la nivel european, care să permită atragerea de talente din afara Uniunii și să contribuie la dezvoltarea economică națională. 

„Persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă care și-au dezvoltat competențele în cadrul unui parteneriat pentru atragerea de talente vor primi un certificat de formare în cadrul unui parteneriat pentru atragerea de talente, care va fi vizibil pentru angajatorii participanți și le va atesta calificările. Ne putem aștepta ca oportunitățile de migrație legală să descurajeze migrația ilegală. Măsurile în domeniu trebuie să meargă mână în mână cu o cooperare consolidată în materie de readmisie”, scrie Comisia.  

Propunerea Comisiei privind rezerva de talente la nivelul UE va fi acum negociată de Parlamentul European și de Consiliu. Comisia va sprijini aplicarea de către statele membre a Recomandării privind recunoașterea calificărilor resortisanților țărilor terțe și le va invita să raporteze cu privire la inițiativele, reformele, bunele practici și statisticile naționale. Recomandarea „Europa în mișcare” va fi înaintată Consiliului spre examinare și adoptare.