Legea nr.183/2024 a apărut azi în Monitorul Oficial și prevede redefinirea statutului personalului CDI, actualizarea definițiilor și categoriilor de personal, precum și stabilirea unui cadru clar pentru progresul în carieră. Se pune accent pe evaluarea periodică a performanței științifice și pe promovarea mobilității personalului de cercetare. Noua lege introduce, de asemenea, reglementări mai stricte privind etica în cercetarea științifică, elaborând un Cod de etică și deontologie profesională și stabilind proceduri clare pentru sesizările și contestațiile legate de abateri de la buna conduită. Organismele consultative ale Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) își vor redefini rolul și atribuțiile, pentru a asigura o mai bună coordonare și eficiență în sistem.
În vigoare în 30 de zile de la publicare (12 iulie), noua lege va abroga atât Legea nr. 319/2003, cât și Legea nr. 206/2004. Noua reglementare prevede o aliniere a sistemului românesc de CDI la standardele și practicile europene, răspunzând astfel la recomandările internaționale și adaptându-se la nevoile actuale ale cercetătorilor. Se vizează simplificarea procedurilor de evaluare a resurselor umane și alinierea condițiilor de avansare în carieră la cele aplicate în alte țări ale Uniunii Europene.
În contextul schimbărilor legislative recente din educație, noua lege include și prevederi noi referitoare la organismele consultative ale MCID, consolidând astfel infrastructura de sprijin pentru sectorul de cercetare.
Pentru a păstra și atrage talentele în domeniul cercetării, România se confruntă cu nevoia de a remedia problemele sistemului de CDI. În acest context, ajutorul vine din partea experților Comisiei Europene, care au elaborat, la solicitarea Guvernului României, un raport detaliat ce oferă un diagnostic actualizat și recomandări pentru reforma sectorului.
Raportul elaborat sub egida Programului Orizont 2020 (PSF Country) dezvăluie un tablou cu provocări serioase: de la condiții de muncă neatractive pentru tinerii cercetători și până la exodul creierelor. Aceste condiții nefavorabile sunt descurajatoare și conduc la o performanță scăzută în CDI la nivel național. Experții propun un mediu de lucru îmbunătățit, prin simplificarea evaluării resurselor umane și alinierea condițiilor de avansare în carieră la standardele UE, clarificarea și realinierea sistemului de salarizare și finalizarea reformei studiilor doctorale.
În acest context, în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), România se angajează să implementeze majoritatea recomandărilor din raport până în a doua jumătate a anului 2026. Astfel, PNRR pune accent pe creșterea inteligentă și sustenabilă, având în vedere și îmbunătățirea sistemului CDI.
Mai mult, Strategia Națională de Cercetare, Inovare și Specializare Inteligentă 2022-2027 își propune să susțină excelența și performanța, dar și să promoveze colaborarea între sectorul public și cel privat. Printre țintele strategiei se numără creșterea numărului de absolvenți de doctorat și a cercetătorilor activi în România.
Un alt pas important este adoptarea Cartei europene a cercetătorilor și Codului de recrutare a cercetătorilor, care vizează drepturile și obligațiile cercetătorilor și angajatorilor, care a fost adoptată de peste 1.450 de organizații de cercetare din UE.
Comentarii articol (0)