Comisia Europeană acordă României peste 33 de milioane de euro ca ajutor pentru daunele incendiilor și secetei din 2022

Comisia Europeană acordă României peste 33 de milioane de euro ca ajutor pentru daunele incendiilor și secetei din 2022

Comisia Europeană a aprobat acordarea a 33,9 milioane de euro din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru sprijinirea României în urma daunelor extinse cauzate de incendiile şi seceta din 2022, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar, transmite Agerpres.

„Aceasta este solidaritatea UE în acţiune! Am promis şi am oferit: sprijin financiar de 33,9 milioane de euro care va ajuta România să reconstruiască şi să refacă ceea ce a fost distrus de incendiile şi seceta din 2022. Fondul de solidaritate al Uniunii Europene este un mod tangibil de a ne arăta solidaritatea şi sprijinul şi este de importanţă crucială în contextul schimbărilor climatice”, a declarat comisarul pentru coeziune şi reforme, Elisa Ferreira.

România a fost afectată de o secetă severă în 2022

În perioada martie - august 2022, România a fost afectată de o secetă severă cauzată de nivelul redus al precipitaţiilor. Aceste evoluţii au avut consecinţe extinse, cum ar fi recolte mai scăzute, incendii de pădure şi deficitul de apă curentă şi potabilă în multe regiuni.

Asistenţa FSUE va acoperi o parte din costurile operaţiunilor de urgenţă şi de refacere, cum ar fi servicii de salvare şi intervenţii pentru a sprijini necesităţile imediate ale populaţiei, precum şi repararea infrastructurii afectate şi curăţarea generală a zonelor afectate.

FSUE este unul dintre principalele instrumente ale UE pentru redresare în urma dezastrelor şi reprezintă o expresie concretă a solidarităţii UE. El sprijină statele membre şi ţările candidate prin oferirea unei contribuţii financiare în urma producerii unor dezastre naturale grave. Începând din aprilie 2020, în cadrul eforturilor UE de combatere a pandemiei de COVID-19, domeniul de aplicare al FSUE a fost extins pentru a acoperi urgenţele majore de sănătate publică.

Banii veniți prin FSUE sprijină redresarea țărilor după dezastre naturale

FSUE a fost creat după inundaţiile grave care au avut loc în Europa Centrală în vara anului 2002, în principal pentru a sprijini operaţiunile de urgenţă şi de redresare ale ţărilor eligibile în urma producerii unor dezastre naturale.

Între 2002 şi 2022, FSUE a mobilizat în total peste 8,2 miliarde de euro pentru intervenţii în 127 de dezastre (107 dezastre naturale şi 20 de urgenţe sanitare) în 24 de state membre (plus Regatul Unit) şi în 3 ţări în curs de aderare (Albania, Muntenegru şi Serbia).

Boloş: În bugetul pe 2024 sunt cuprinse cheltuielile cu majorarea pensiilor și salariilor profesorilor. Zero creşteri de impozite

Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a spus luni că a discutat cu deputaţii liberali despre bugetul de stat pe 2024 și că în acesta sunt cuprinse şi cheltuielile cu majorarea pensiilor, a salariilor profesorilor, investiţiile din programul Anghel Saligny. De asemenea, ministrul a anunțat că nu vor fi creşteri de taxe şi impozite.

„Am discutat liniile mari ale bugetului pentru anul 2024. Prima componentă de buget este cea cu referire la cheltuielile cu pensiile, atât pe componenta de ajustare a acestora cu inflaţia de la 1 ianuarie, cât şi recalcularea de la data de 1 septembrie pentru cuprinderea acestor sume în buget, lucru pe care l-am menţionat în cadrul şedinţei pentru a avea siguranţa sursei de finanţare pentru aceste tipuri de cheltuieli. Deci, banii pentru ceea ce înseamnă atât ajustarea, cât şi recalcularea pensiilor au fost cuprinşi în proiectul de buget pentru anul 2024”, a spus Boloș, potrivit Agerpres.

„Apoi, al doilea lucru este cel cu privire la drepturile profesorilor şi la ceea ce înseamnă cheltuielile suplimentare ale bugetului de stat, urmând ca să se convină asupra mecanismului de ajustare şi de indexare sau majorare a salariilor profesorilor în zilele următoare şi să avem, din acest punct de vedere, o decizie finală. Aici discutăm de impactul bugetar suplimentar pe care l-au generat şi îl generează revendicările profesorilor pentru majorările salariale", a adăugat Boloş, după şedinţa grupului parlamentar al PNL.

Boloş a mai spus că în bugetul pe 2024 vor fi cuprinse şi investiţiile, mai ales pentru programul Anghel Saligny.

„Cu toţii şi în unanimitate, colegii din cadrul Partidului Naţional Liberal au fost de acord pentru ca Programul Anghel Saligny să fie susţinut în anul 2024, fiind proiecte de infrastructură folositoare pentru ceea ce înseamnă comunităţile locale", a mai spus ministrul.

El a adăugat că PNL este un apărător al pilonului 2 de pensii.

„Al patrulea lucru este cel cu privire la pilonul 2 de pensii, mai ales la solicitarea potrivit căreia să evităm orice discuţii pentru ceea ce înseamnă impozitarea progresivă sau orice tip de impozitare a contribuţiei la pilonul 2 de pensii, Partidul Naţional Liberal rămânând un apărător al pilonului 2 de pensii şi al susţinerii tuturor celor care contribuie la pilonul 2 de pensii”, a mai spus Boloş.

Primul tren electric Alstom a ajuns în gara de Nord și intră în teste. Va circula pe ruta CFR Bucureşti - Constanţa

Primul tren electric Alstom Coradia Stream, produs în Polonia, a ajuns luni în Gara de Nord, urmând să intre în teste statice şi dinamice, deoarece acest model de tren nu a mai circulat în România, a anunțat, într-o postare pe Facebook, Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF).

Potrivt secretarului de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioşteanu, trenul electric va intra în circulaţie, cu călători, pe linia feroviară CFR Bucureşti - Constanţa.

„Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) informează că, în cursul acestei dimineţi, a sosit în Gara de Nord primul tren electric Alstom Coradia Stream, fabricat în Polonia, care face parte din lotul de 37 rame electrice inter-regionale de lung parcurs, din cadrul contractului de achiziţie încheiat de statul român, prin ARF, cu furnizorul Alstom Ferroviaria SpA, în luna martie 2022. În următoarea perioadă, rama electrică RE-IR 102 va începe efectuarea testelor (statice şi dinamice) şi derularea formalităţilor legate de autorizarea extinsă, deoarece acest model de tren nu a mai circulat la noi în ţară”, se arată într-o postare a ARF, pe pagina sa de Facebook.

După parcurgerea acestor etape, primele trenuri vor circula pe rutele Bucureşti - Braşov şi Bucureşti - Constanţa.

„De asemenea, în cursul anului 2024, pe măsură ce restul trenurilor Alstom vor fi livrate (după finalizarea producţiei şi a tuturor procedurilor legale europene şi naţionale), se vor introduce noi servicii de transport, pe rutele magistrale electrificate ale României”, precizează autoritatea.

Cele 37 de rame electrice inter-regionale (RE-IR) vor conecta Bucureştiul cu principalele centre urbane ale ţării. De asemenea, vor facilita şi conexiunile inter-regionale, contribuind la asigurarea mobilităţii, scăderea timpilor de călătorie şi îmbunătăţirea nivelului general al serviciilor publice prestate pentru transportul public pe calea ferată.

Rutele ce vor fi deservite de ramele electrice de lung parcurs sunt: Bucureşti Nord - Constanţa, Bucureşti Nord - Braşov - Arad - Timişoara, Bucureşti Nord - Braşov - Cluj, Bucureşti Nord - Braşov - Deda - Cluj, Bucureşti Nord - Braşov, Bucureşti Nord - Iaşi, Bucureşti Nord - Suceava, Bucureşti Nord - Galaţi, Bucureşti Nord - Craiova - Târgu Jiu - Petroşani - Simeria, Bucureşti Nord - Craiova - Timişoara - Arad, Cluj - Timişoara, Cluj - Suceava - Iaşi.