Premieră în industria auto din Europa. Un producător de mașini introduce săptămâna de lucru de patru zile și crește salariile

Premieră în industria auto din Europa. Un producător de mașini introduce săptămâna de lucru de patru zile și crește salariile

Constructorul auto italian Lamborghini a anunţat marţi că a ajuns la un acord cu sindicatele pentru a introduce săptămâna de lucru de patru zile pentru muncitorii de pe linia de producţie. Decizia vine într-un moment în care din ce în ce mai multe companii reanalizează structura săptămânii de lucru pentru angajaţii lor, relatează Reuters.

Sindicatele FIOM şi FIM-CISL au apreciat că este vorba de un acord „istoric”, deoarece este o premieră pentru industria auto din Europa să fie redus semnificativ programul de lucru fără a fi diminuate salariile, ci, dimpotrivă, acestea să fie majorate, potrivit Agerpres.

Anunţul celor de la Lamborghini vine într-un moment în care multe companii şi organisme publice modifică modul în care oamenii lucrează pentru a îmbunătăţi bunăstarea angajaţilor şi a promova realizarea de economii după pandemia de COVID-19 şi creşterea costurilor.

Scheme similare privind săptămâna de lucru de patru zile, care au fost adoptate în alte ţări europene, cum este cazul Marii Britanii, au relevat faptul că angajaţii au lucrat mai mult într-o perioadă mai scurtă de timp, în timp ce păstrarea locului de muncă şi recrutarea s-au îmbunătăţit, iar concediile medicale s-au diminuat.

„Lucrează mai puţin şi lucrează mai bine, acesta este principiul care a ghidat aceste negocieri”, se arată într-un comunicat de presă al FIOM şi FIM-CISL.

Sindicatele au subliniat că muncitorii de pe linia de producţie care lucrează pe baza unui program în două schimburi vor alterna o săptămână de lucru de cinci zile cu una de patru zile, astfel că per total numărul zilelor lucrate în decurs de un an se va reduce cu 22 de zile.

Cei care lucrează pe baza unui program în trei schimburi, care include şi schimburile de noapte, vor alterna o săptămână de lucru de cinci zile cu două săptămâni de lucru de patru zile, astfel că în cazul acestora numărul zilelor lucrate în decurs de un an se va reduce cu 31 de zile.

UE va interzice distrugerea hainelor care nu sunt vândute de companii

Parlamentul European şi statele membre UE au ajuns marţi la un acord vizând interzicerea distrugerii articolelor de îmbrăcăminte nevândute şi de asemenea au convenit să facă din produsele sustenabile noua normă în UE, pentru ca acestea să dureze mai mult şi să fie mai uşor de reparat şi reciclat, transmite AFP, preluat de Agerpres.

La 30 martie 2022, Comisia Europeană a propus Regulamentul privind proiectarea ecologică a produselor sustenabile (ESPR), ca parte a Planului de acţiune al Comisiei privind economia circulară în cadrul Pactului verde european.

Noul regulament convenit de negociatorii Parlamentului şi statele membre UE conţine măsuri menite să pună capăt practicii risipitoare şi dăunătoare mediului de distrugere a produselor de consum nevândute. Companiile vor trebui să ia măsuri pentru a preveni această practică, iar colegiuitorii au introdus o interdicţie directă privind distrugerea produselor textile şi de încălţăminte nevândute, cu derogări pentru întreprinderile mici şi o perioadă de tranziţie pentru cele mijlocii. În timp, alte sectoare ar putea face obiectul unor astfel de interdicţii, dacă este necesar.

În plus, firmele mari vor trebui să dezvăluie în fiecare an câte produse de consum nevândute elimină şi de ce. Se preconizează că acest lucru va descuraja puternic întreprinderile să se implice în această practică.

„A venit timpul să punem capăt modelului «atrage, fabrică, aruncă» care este atât de nociv pentru planeta, sănătatea şi economia noastră. Noile produse vor fi concepute într-o manieră care să fie benefică pentru toţi, care respectă planeta şi protejează mediul”, a declarat raportorul Alessandra Moretti, membră a grupului S&D.

Singura țară europeană în care sunt mai mulți porci decât oameni încearcă să își convingă locuitorii să treacă pe legume

Danemarca, prima țară din lume care a dezvoltat o strategie de încurajare a populației să consume alimente de origine vegetală, ar putea fi un exemplu pentru alte state care încearcă să găsească noi metode de a reduce consumul de carne la nivel național pentru a combate efectele schimbărilor climatice, scrie BBC.

Trine Krebs, o fermieră din Danemarca, adoră legumele. „Doamna Legumă-Uscată a Danemarcei” a câștigat premii pentru munca pe care a depus-o în numele dietelor bogate în plante, a organizat festivaluri culinare, a instruit bucătari și a inventat cântece. A apărut chiar și într-o emisiune de dating numită „Fermier în căutarea iubirii” și i-a învățat pe potențialii ei candidați să gătească legume.

Totuși, nu toți oamenii din Danemarca împărtășesc pasiunea lui Krebs pentru plantele leguminoase. Majoritatea danezilor – 57% – spun că nu sunt interesați să consume mai puțină carne, clasându-se pe primul loc în topul țărilor europene care își doresc cel mai puțin să înlocuiască carnea cu legumele.

Potrivit ultimelor cercetări, produsele animale provoacă de două ori mai multe emisii de carbon decât alimentele obținute din plante și reprezintă o amenințare majoră la adresa pădurilor și a biodiversității.

Cu toată că Danemarca recomandă consumul a doar 350 de grame de carne pe săptămână, conform noului ghid alimentar, cei mai mulți danezi consumă de trei ori mai mult – iar pentru americani, cantitatea de carne consumată este de trei ori și jumătate mai mare.

Krebs spune că dietele occidentale au devenit bogate în zaharuri, grăsimi și carne, în special în părțile mai reci ale continentului european. În loc să fie considerate „sexy”, preparatele din legume sunt de multe ori considerate o necesitate anostă care se adaugă la un fel de mâncare din motive de „sănătate și nu de plăcere”.

Guvernul danez plănuiește, însă, să schimbe această percepție. În premieră mondială, administrația lui Mette Frederiksen a publicat un plan național pentru mâncarea din plante. Documentul de 40 de pagini prezintă angajamentul țării de a normaliza dietele bogate în plante, cât și stimularea producției de legume și proteine alternative.