Renault, a treia venire

de Larisa GHITULESCU, Ionut ANCUTESCU
„Made in Romania“ se transforma in „Designed in Romania“: Renault, care in sapte ani a readus la viata economia Pitestiului, deschide aici un centru in care vor fi create o parte dintre noile sale modele de automobile. Si pana acum economia Pitestiului si cea a Mioveniul gravitau in jurul Renault. Insa aceasta „prima investitie fabuloasa in creiere romanesti“, cum o numeste vicepresedintele Constantin Stroe, va schimba, inca o data, destinul regiunii.

Trei sunt deciziile strategice care marcheaza istoria celui mai mare investitor francez in Romania. Prima s-a materializat in 1968, anul primelor autoturisme Dacia construite sub licenta la Pitesti. A doua e achizitia Uzinelor Dacia din 1999. Iar a treia decizie strategica, cea facuta publica chiar luna trecuta, rezerva Romaniei un rol in strategia globala a grupului: in primul centru de cercetare/dezvoltare din afara Frantei pe care compania il va construi aici vor fi create o parte dintre cele 26 de modele noi a caror menire e sa revitalizeze grupul francez, ale carui venituri au scazut cu 3,2% in prima jumatate a anului.

Renault incepe sa caute aici, prin urmare, si altceva decat a cautat pana acum. „Este prima investitie fabuloasa in creiere romanesti. Romania e plina de investitori, insa in muschi“, spune pentru BUSINESS Magazin Constantin Stroe, viitor vicepresedinte Renault Technologie Romania (RTR), adaugand ca centrul e si primul de acest gen construit de grupul Renault in afara Frantei. „Urmeaza Brazilia si Coreea de Sud“. De ce e Romania prima? Fostul manager de la Dacia expune doua motive: Romania si-a demonstrat deja capabilitatea (prin lansarea Dacia-Logan), pe de o parte.

Pe de alta parte, aici vor fi concepute modele care sa deserveasca aceste regiuni, ceea ce se traduce prin eficienta in marketing (dezvoltarea acestora la Paris ar incarca cheltuielile pentru dezvoltare, testare, focus-grupuri, mana de lucru, s.a.m.d.). Vicepresedintele Automobile Dacia, Constantin Stroe, nu spune cu precizie unde va fi localizat centrul - dezvaluie doar ca se va intinde pe 500 de hectare si ca RTR va cuprinde piste de testare pentru cele patru anotimpuri. In termeni de resurse umane, Stroe spune ca RTR va concentra peste 1.000 de oameni din zona Bucuresti, Dambovita si Arges. In urma cu cateva saptamani, tot el spunea Ziarului Financiar ca va incepe deja sa prezinte proiectul studentilor de la universitati tehnice din tara.

Tragand linie, este vorba de o investitie de circa 100 mil. de euro, conform reprezentantilor Automobile Dacia. Si daca la aceasta valoare s-ar adauga si alte cateva sute de milioane de euro preconizate sa fie investite din partea producatorilor de piese de schimb si de subansamble ca urmare a acestei miscari (ar fi o repetare a scenariului de pana acum - furnizorii Renault investind de doua ori mai multi bani in Romania decat grupul francez), atunci primarii din Mioveni si Pitesti, localnicii si antreprenorii din regiune ar trebui sa-si frece mainile de bucurie. Toate aceste zerouri se vor traduce prin locuri de munca, salarii, consum - deci stabilitate economica. Cel putin asa spune teoria. Dar si realitatea ultimilor ani.

O fotografiere la detaliu a potentialului economic generat de investitiile aduse in discutie mai sus este aproape imposibil de realizat, insa o estimare a acestuia poate fi facuta prin prisma a ceea ce Renault a generat deja in cei sapte ani de cand s-a instalat la uzina de la Mioveni. Cum au fost acesti sapte ani pentru economia zonei? In ce masura a impins Renault afacerile antreprenorilor locali? Au dus-o miovenii si pitestenii mai bine dupa venirea francezilor? Pentru un tablou corect al post-privatizarii Dacia, BUSINESS Magazin s-a deplasat la Mioveni si la Pitesti pentru a lua pulsul zonei. A stat de vorba cu autoritatile locului, cu oameni de afaceri autohtoni, reprezentanti ai uzinei, simpli angajati. In unele cazuri, cifrele obtinute au vorbit de la sine despre influenta pe care venirea Renault la Dacia a avut-o asupra zonei. In altele, povestile unor oameni care lucreaza de mai bine de 30 de ani la uzina spun totul.

Cand era director general la Dacia, Constantin Stroe mergea in deplasare cu echipa locala de fotbal, pe atunci FC Arges Dacia, sa o incurajeze din tribune. Ce observa atunci el, studiind suporterii pitesteni, era ca acestia erau mai bine imbracati decat altadata. Aceasta constatare, pe care Stroe o califica acum drept „fantastica“, il face pe actualul vicepresedinte al companiei sa creada ca tinuta pitestenilor in perioada care a urmat privatizarii Dacia - dupa 2000 - poate fi un bun indicator al efectelor produse de venirea francezilor de la Renault in zona. „Nu mi-am imaginat ca un asemenea test este posibil“, spune artizanul privatizarii Dacia.

Daca Stroe aduce in discutie cresterea standardelor locuitorilor zonei, dar si civilizarea manierei de lucru la Dacia sau schimbarea in bine a mentalitatii oamenilor ca principale consecinte ale venirii Renault in regiune, sunt persoane care pun investitiile franceze in ecuatie cu divinitatea. „Au fost mana cereasca“, spune omul de afaceri Paul Schiaucu, director general al Daperom, un important dealer Dacia din Pitesti. „Le-a pus Dumnezeu mana in cap“, spune si Tudor Pendiuc, primarul Pitestiului, despre cei din Mioveni - oraselul de care apartine platforma Dacia si spre care fac naveta la lucru, in fiecare dimineata, circa 6.000-7.000 de pitesteni. „Chiar daca Renault varsa bani la visteria Mioveniului din taxe si impozite, si pentru Pitesti e bine ca au venit francezii“, recunoaste Pendiuc. „Oamenii au avut de lucru, rata somajului e scazuta - 4%, iar Primaria a avut de beneficiat de pe urma impozitelor pe terenuri, cladiri si tot asa“, spune acesta, in timp ce intinde o carte de vizita pe care e trecuta cu litere de-o schioapa, titulatura sa, in limba franceza: „Maire de Pitesti“.

Nu numai cartea de vizita a lui Pendiuc e in limba franceza. Si brosura orasului Mioveni sau meniul restaurantului din centrul aceluiasi oras sunt dublate in franceza. De fapt, francofonizarea regiunii - daca termenul este permis - ar fi un prim efect usor de sesizat al celor sapte ani scursi de la intrarea uzinei Dacia in proprietatea grupului Renault. Si inca fenomenul pare la inceput de drum, vazut prin prisma a ceea ce Constantin Stroe incadreaza in trei litere: RTR, locul in care romanii vor face si cercetare, nu numai productie. Dar poate cel mai bun barometru al impactului Renault in zona este insusi orasul Mioveni, aflat la circa 15-20 de minute de mers cu masina de la iesirea din Pitesti, spre Campulung.

Orasul s-a format acum zece ani in jurul platformei Dacia, din unirea a trei comune: Racovita, Mioveni si Colibasi (un destin similar multor asezari urbane din tara, fortate sa se coaguleze sub industrializare). Insa Mioveni a inceput sa se dezvolte mai tarziu, prin 2000 - adica imediat dupa privatizarea Dacia - isi aduce aminte Ion Georgescu, primar al Mioveniului (pe vremea aceea era viceprimar). De mentionat sunt veniturile orasului, care provin in proportie de 65% din taxele si impozitele percepute de la Renault, conform autoritatilor. Facand un calcul al acestui procent din bugetul declarat al Consiliului Local - 400 de miliarde de lei (11,2 mil. euro) - ar rezulta ca numai Renault contribuie cu 7,3 mil. de euro anual la visteria Mioveniului.

Bani care se reflecta in imbunatatirea calitatii vietii populatiei, da de inteles Georgescu in timp ce povesteste despre proiectele Primariei: o cantina sociala, un liceu nou (abia dat in folosinta), o catedrala in centrul orasului (o investitie de circa 100 de mld. de lei ce se va finaliza in 2008), o piscina cu acces gratuit. Tot din banii primariei s-a facut si imbunatatirea conditiilor de pe stadionul de fotbal local, inclusiv cu o instalatie nocturna - este vorba despre echipa Dacia Mioveni, care ocupa primul loc in clasamentul Ligii a II-a si care are un buget de 400.000 de euro, tot de la Primarie, spune Razvan Tunaru, director sportiv. Iar pentru la anul, primarul Georgescu - fost sef al cantinei si sef de protocol la Dacia, pe vremuri - spune ca are in plan infiintarea unui post de televiziune local si a unei retele de cablu.

Punand cap la cap aceste proiecte si principala sursa de finantare a orasului - Automobile Dacia si furnizorii sai - nu ar fi eronata observatia ca in jurul uzinei graviteaza viata economica si sociala a micului oras de 36.000 de locuitori. Iar stabilitatea uzinei, pe de o parte si a locurilor de munca a locuitorilor din Mioveni, pe de alta parte - oras care are o rata a somajului scazuta, de 2,8% - nu a trecut neobservata in mediul de afaceri. In primul caz, al stabilitatii Automobile Dacia, (determinanta si pentru stabilitatea locurilor de munca, deci a consumului in zona), de notat ca uzina a magnetizat aparitia unor mari nume internationale, precum Lisa Draexlmaier, Valeo, Centrul International CKD sau Piroux (acesta din urma fiind recent intrat pe harta Mioveniului, de cateva luni). In total, e vorba de investitii atrase de circa 400 de milioane de euro din partea furnizorilor traditionali Renault numai in zona Pitesti-Mioveni (la care s-ar adauga cele 800 de milioane din partea Renault pana acum).

Daca primarul Ion Georgescu spune ca si politica de impozitare a orasului a incurajat investitiile in zona - „baza de impunere la impozite fiind de 1%, cand ar fi putut fi si de 1,5%“, spune el - Constantin Stroe, vicepresedintele Automobile Dacia are o explicatie plastica - si elocventa in acelasi timp - pentru dimensiunea investitiilor straine de pe orbita uzinei Dacia. „Renault a fost ca un nas bogat la o nunta saraca: a venit cu un alai de nuntasi bogati“. Numai ca din alaiul venit la nunta Renault - ca sa il parafrazam pe fostul manager de la Dacia - nu au facut parte numai furnizori auto, ci au fost atrasi indirect si investitori din alte domenii, cum ar fi transporturile (turcii de la Omsan de exemplu), serviciile sau bancile. In cazul bancilor, de pilda, deja sunt cinci prezente in Mioveni si mai urmeaza sa vina cel putin doua in viitorul apropiat, spun autoritatile.

Iar antreprenorii locali s-au orientat catre afaceri in domeniul serviciilor, al tricotajelor si cel alimentar, completeaza Georgescu peisajul afacerilor din orasul nascut in jurul platformei auto, care inregistreaza la ora actuala 640 de agenti economici la o populatie activa de aproximativ 26.000 de locuitori (restul pana la 36.000 fiind copii - preponderent - si persoane la limita pensionarii). Acelasi peisaj economic arata la fel de aglomerat in informatii optimiste si in Pitesti, municipiul judetului Arges - judet despre care Ioan Marian Nastase, director executiv al Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Arges (AOA) si fost responsabil de resurse umane la uzina Dacia spune ca ar fi al patrulea din Romania ca putere economica. „Nimic nu s-a inchis aici - totul s-a transformat, reprofilat, retehnologizat“, spune Nastase enumerand ca principale domenii de interes pentru investitori domeniul constructiilor, industria prelucratoare de mase plastice, servicii, asigurari, banci, dealing auto, comert. Dintre acestea, cele mai dinamice ar fi constructiile, comertul si dealing-ul auto.

De pilda, din informatiile BUSINESS Magazin, Pitestiul ar fi al doilea oras din Romania - dupa Bucuresti - ca numar de autorizatii de constructii. Este adevarat? „Inclin sa cred ca da“, spune primarul orasului, Tudor Pendiuc. „Semnez 60-70 de autorizatii de constructii zilnic“, spune el. „Se construieste de doua-trei ori mai mult decat inainte de ‘89“, completeaza Pendiuc. Doua exemple „calde“ in domeniu ar fi Euromall - un proiect de 30 de milioane de euro care va fi gata in februarie 2007 - si deschiderea unui hypermarket Kaufland, peste doua luni.

Insa pe aceasta piata, a magazinelor mari - deschisa de Metro inca dinainte de venirea francezilor de la Renault - foarte confortabil si fara batai de cap din partea competitiei pare sa stea business-ul celor mai importanti antreprenori locali, Cornel si Ilie Penescu. Este vorba despre Pic, hypermarket deschis in 2003 si care este inglobat intr-un holding care mai detine afaceri in domeniul alimentar (zahar, ulei, orez), al taximetriei (companie cu acelasi nume), mass-media (ziarul local Top, cu un tiraj vandut declarat de 9.000 de exemplare zilnic), fotbal (60% din clubul de fotbal FC Arges). „Nu ne temem de competitie“, spune relaxat Cornel Penescu in discutia despre marii retaileri internationali deja prezenti sau anuntati in Pitesti. „Ne descurcam, gasim solutii“, spune antreprenorul oferind ca exemplu extinderea afacerii Pic in afara Argesului, respectiv la Craiova luna viitoare si Braila in viitorul apropiat. „Mi-am propus sa deschidem minimum 8-10 magazine pana in 2010“, isi rezuma sec Penescu principalul obiectiv de afaceri al Pic.

In ce masura stabilitatea business-ului sau a depins de venirea francezilor de la Renault in zona? „Daca nu venea Renault, venea altcineva - de pilda Volkswagen“, spune Penescu, pus in fata afirmatiei lui Francois Fourmont, directorul general al Automobile Dacia: „Sa ne imaginam ce s-ar fi intamplat cu Pitestiul si localitatile din imprejurimi daca Renault nu ar fi venit aici“. „Fara investitia francezilor putea sa fie si mai rau, cum s-a intamplat la Craiova cu Daewoo (sau la Campulung cu Aro, sublinia la un moment dat Marian Nastase de la AOA - n.r.). Dar putea sa fie si mai bine“, avanseaza Penescu un scenariu. Acelasi Penescu mai pune pe tapet o ipoteza: puterea de cumparare a oamenilor nu a crescut datorita venirii Renault la Dacia.

Dimpotriva, multi dintre pitesteni si mioveni aveau mai multi bani inainte. Argumentul sau? O practica de pe platforma Dacia pe care multi interlocutori pentru acest articol au adus-o in discutie: se vindeau Dacii pe sub mana, oameni din toata tara venind la Pitesti / Mioveni sa cumpere un automobil, dupa zile si nopti intregi de stat la coada. Iar furturile de piese „si chiar de masini intregi“ - isi aducea aminte la un moment dat Constantin Stroe, intr-un context similar al discutiei - erau la scara larga. „La fiecare Dacie vanduta, cam 1.000 de dolari ramaneau in Pitesti“, face Penescu un calcul sumar. „Ei, banii astfel obtinuti s-au vazut in constructii. Multe vile din Bascov sau Trivale (zone rezidentiale din Pitesti - n.r.) - asa s-au facut“. „Oricum, e bine ca s-a privatizat Dacia, uzina mergea spre faliment“, conchide Penescu.

Un alt antreprenor local - Paul Schiaucu, director general al dealerului Daperom, poate cel mai important dealer Dacia din Pitesti, are un alt calificativ decat Penescu pentru privatizarea Dacia: acesta nu este „buna“, ci „mana cereasca“. Diferenta de optica dintre Penescu si Schiaucu are ca explicatie natura business-ului celor doi. Acesta din urma nu isi alimenteaza afacerea din retail, alimente sau fotbal - ca Penescu - ci din vanzarea de masini si piese de schimb, dealingul auto fiind domeniul unde Argesul sta cel mai bine la nivel national, dupa Bucuresti.

Motivul acestei suprematii tine in principal de traditia acestui tip de comert in zona: Schiaucu - care este si presedinte de onoare la Asociatia Producatorilor si Importatorilor de Autoturisme (APIA) - spune ca inainte de venirea Renault la Mioveni, 70-80% dintre vanzarile de automobile marca Dacia se inregistrau la Pitesti si Mioveni. Chiar daca acest procent s-a redus acum la 7-8% - gratie sistemului de distributie implementat de Renault la nivel national - dealingul auto ramane in continuare un business bun pentru Pitesti, in general. Si pentru Daperom, in particular - surse din lumea afacerilor locale spun ca businessul lui Schiaucu este preconizat sa ramana in carti si dupa reducerea numarului de dealeri Dacia din zona (conform deciziei Renault de a eficientiza reteaua de distributie si service). Mai mult, vanzarile de automobile fabricate la Mioveni sunt pe un trend ascendent: Schiaucu estimeaza sa vanda anul acesta 2.700 de unitati, fata de cele 2.400 comercializate in 2005.

Asadar, puse in acelasi taler povestile autoritatilor si ale antreprenorilor locali, pe de o parte, si contraexemplele fabricii Ursus (inchisa acum cativa ani) sau insuccesul firmei de distributie grecesti Top Brands pe aceasta piata, pe de alta parte - o concluzie ar fi ca Pitestiul este un oras a carui destinatie de afaceri s-ar putea plasa undeva in zona de sus a agendelor marilor companii si nu numai. Desi Pitestiul creste cu una-doua trepte de viteza sub Timisoara - cel mai relevant reper in materie de boom economic la nivel national, avand mai multe zone de business exploatate (industria auto, alimentara, IT, servicii de consultanta de business, HR si avocatura), este clar ca „orasul auto“ - asa cum este deseori numit Pitestiul - devine o piata de desfacere din ce in ce mai interesanta si pentru alte domenii decat cel auto. Cel bancar de pilda, edificatoare fiind aici o observatie a primarului Pendiuc, aflat la al patrulea mandat: „Nu am auzit de vreo banca din afara Pitestiului care sa nu fie si aici“. Sau telecom - centrul orasului este impanzit de dealeri ai marilor operatori. S-ar adauga cel hotelier, unde capitalul investit ramane preponderent cel local (Pendiuc spune ca 90% din proiectele hoteliere din Pitesti sunt ale investitorilor din zona).

Si ar mai fi un argument pe care Pendiuc l-ar arata potentialilor investitori: determinarea tinerilor de a ramane in Pitesti si de a intemeia familii - sunt 60-70 de cununii civile anual, fata de cele 40-45 acum 4-5 ani. „Oamenii au de lucru si au stabilitate financiara“, argumenteaza el (pe langa Automobile Dacia, alti mari angajatori ar fi Subansamble Auto - tot un business al unui antreprenor local, Gheorghe Badea; Petrochimia; Rolast).

Asadar, daca eventualele nelinisti ale companiilor vizavi de piata de desfacere din zona - indiferent de domeniu - ar fi spulberate de stabilitatea economica a oraselor Pitesti si Mioveni, acestea ar putea veni insa din partea puterii de consum. Salariile pe care le asigura cel mai mare angajator al zonei - Automobile Dacia - sunt totusi mici. De pilda, un inginer la Dacia castiga in medie 200 de euro net pe luna, la care se adauga plata orelor suplimentare si bonurile de masa, povesteste un inginer cu peste 30 de ani vechime la Dacia, sub protectia anonimatului. „Pentru un oras de provincie, salariul nu e rau, spune el, dar avand in vedere ca un subinginer francez - deci sub pregatirea si experienta mea - castiga intre 4.000 si 6.000 de euro, atunci...“, lasa el fraza neterminata. De altfel, diferenta de salarizare dintre francezi si romani prin prisma nationalitatii, nu a competentelor - dar si promovarea „pe criterii de increngaturi“, spune el - ar fi singurele lucruri pe care inginerul roman le-ar avea de reprosat francezilor. „In rest, am toata stima pentru ei. Au civilizat extraordinar acest loc. Prima schimbare se vede inca de la intrare: arata si ea omeneste acum. Inainte, intrarea arata ca la puscarie“.

Un alt angajat al uzinei, cu o vechime similara - peste 30 de ani - dar fara studii superioare, spune ca are un venit lunar de 8 milioane de lei, brut. „Foarte greu ma descurc“, spune el, adaugand ca pentru a face fata cheltuielilor cauta alte surse de venit.

Povestile celor doi - reprezentative pentru macar o parte dintre cei 16-17.000 de angajati ai platformei din Mioveni si Pitesti - conduc la ipoteza ca venirea unui investitor la Dacia a salvat mai degraba zona de la un dezastru decat ca i-a determinat inflorirea economica. Aici, spune Stroe, ora de manopera e 2,1 euro, fata de 37 de euro in Europa de Vest - „si chiar daca s-ar tripla salariile la Dacia, tot pe ultimul loc am fi“, spune el.

Investitia Renault a insanatosit totusi incontestabil zona - fara cele 1,2 miliarde de euro investite in sapte ani de Renault si de furnizorii sai traditionali Pitestiul si Mioveni-ul ar fi aratat fara indoiala altfel. Cu noul centru de cercetare si dezvoltare vor veni si alti bani. Si se va mai intampla ceva. „Made in Romania“ se va transforma in „Designed in Romania“. Iar asta nu e putin lucru cand e vorba de automobile.