România va trimite pe 15 decembrie a treia cerere de plată din PNRR. Anunțul făcut de Marcel Ciolacu

România va trimite pe 15 decembrie a treia cerere de plată din PNRR. Anunțul făcut de Marcel Ciolacu

Premierul Marcel Ciolacu anunţă că România va transmite vineri, 15 decembrie, cererea de plată numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, transmite Agerpres.

Conform unui comunicat transmis de Guvern, prim-ministrul a coordonat marţi reuniunea Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, structură ce reuneşte ministerele şi instituţiile cu atribuţii în îndeplinirea angajamentelor asumate de Guvern, în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.

„Vom transmite vineri, 15 decembrie, cererea de plată numărul 3 din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, ceea ce înseamnă o finanţare de peste 3,1 miliarde de euro pentru România, care include prefinanţarea de 13% deja încasată. Prin îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor asumate, dar şi prin consultări cu reprezentanţii Comisiei Europene, reuşim să transformăm PNRR într-un instrument de reforme şi de investiţii de care românii au nevoie”, a afirmat Marcel Ciolacu.

Cererea de plată numărul 3 are o valoare totală de 2,7 miliarde de euro (din care a fost scăzută prefinanţarea deja încasată) sub formă de granturi 1,9 miliarde de euro şi 811 milioane de euro sub forma de împrumuturi. Aceasta acoperă 74 de ţinte şi jaloane aferente trimestrului III 2022 şi trimestrului IV 2022.

În cadrul reuniunii au fost discutate ţintele şi jaloanele aferente cererii de plată 3, inclusiv cele „opt jaloane care sunt în faza de finalizare, pentru care au fost propuse măsuri de urgentare a îndeplinirii acestora”, reiese din comunicat.

„Consiliul Uniunii Europene a evaluat pozitiv modificarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României, în valoare de 28,5 miliarde de euro. A fost un efort colectiv al întregii echipe la nivel guvernamental şi reprezintă un succes pentru România. Vă mulţumesc şi vă asigur de întreaga mea susţinere pentru buna gestionare şi implementare a Planului, astfel încât banii alocaţi ţării noastre prin PNRR să fie atraşi în totalitate şi investiţi corect şi eficient”, a declarat premierul Marcel Ciolacu.

„Era mai bine înainte”. Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a fost bun pentru România și că se trăia mai bine (sondaj)

Aproape 50% dintre români cred că regimul comunist a fost un lucru bun pentru România, procentajul fiind în creștere față de acum 10 ani, arată datele unui sondaj INSCOP realizat la comanda News.ro. De asemenea, peste 46% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine decât acum. Directorul institutului INSCOP afirmă că există explicații atât obiective, cât și subiective pentru înțelegerea acestui fenomen.

48,1% dintre români consideră că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România (faţă de 45,5% în noiembrie 2013), în timp ce 42,3% cred că regimul comunist a însemnat un lucru rău pentru țara noastră (faţă de 44,7% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund la această întrebare 9,7% dintre cei chestionaţi (faţă de 9,7% în noiembrie 2013), potrivit sondajului INSCOP.

De asemenea, 46,4% dintre români cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent (faţă de 44,4% în noiembrie 2013); 34,2% consideră că se trăia mai rău (faţă de 33,6% în noiembrie 2013), iar 13,7% că se trăia la fel (faţă de 15,6% în noiembrie 2013). Nu ştiu sau nu răspund 5,7% din total eşantion (faţă de 6,4% în noiembrie 2013).

„Cred că înainte de 1989 se trăia mai bine comparativ cu situaţia din prezent mai ales: persoanele cu educaţie primară, cei inactivi potenţial activi, locuitorii din rural şi din regiunile sudice sau estice, cei cu un venit mai redus”, relevă analiza socio-demografică.

„Explicaţii parţial obiective, parţial subiective”

„Aparent este şocant ca aproape jumătate dintre români să declare că regimul comunist a însemnat un lucru bun pentru România şi tot aproape jumătate să declare că în perioada comunistă se trăia mai bine decât în prezent. Realitatea obiectivă şi absolut toate datele arată clar că nivelul de trai de astăzi, avuţia naţională, drepturile şi libertăţile sunt net superioare situaţiei de dinainte de 1989. Cu toate acestea, percepţia publică este alta, existând însă nişte explicaţii, unele parţial obiective, altele parţial subiective, care alimentează acest sentiment acut de nostalgie. Printre acestea se numără: nemulţumirea conjuncturală puternică a populaţiei faţă de prezentul marcat de crizele succesive din ultimii ani, culminând cu inflaţia galopantă care a afectat serios nivelul de trai, distribuţia inegală a avuţiei naţionale din prezent, care măreşte puternic diferenţele dintre categoriile afectate de sărăcie şi populaţia care are venituri medii-mari, nostalgia personală a unei părţi a populaţiei faţă de perioada tinereţii proprii, procesul de socializare şi educare a tinerilor care învaţă de la aduţii nostalgici despre avantajele iluzorii ale acelei perioade (loc de muncă sigur, casă asigurată de stat), stimularea unor mituri din perioada comunistă prin campanii agresive derulate de vectori politici, în special în spaţiul online. Toate acestea au dus la o mitologizare a beneficiilor comunismului pentru pături tot mai largi de populaţie, alimentând în prezent, pe fondul atrofierii memoriei colective, alegeri politice nefericite. Contracarea acestei tendinţe este o responsabilitate mai largă care revine elitelor intelectuale, elitelor politice, economice şi mass-media”, a declarat Remus Ştefureac, director INSCOP Research, citat de News.ro.

„Marea Britanie este stricată”: Sărăcia cruntă amenință să arunce Regatul Unit înapoi în Epoca Victoriană

Situația financiară a celor mai dezavantajate persoane care trăiesc în Regatul Unit nu s-a îmbunătățit în niciun fel în ultimii 15 ani, potrivit unui nou raport citat de CNN, în timp ce „golul dintre bogați și săraci amenință să devină un abis”.

Concluziile sumbre despre inegalitatea prezentă în una dintre cele mai bogate economii vine din partea Centrului pentru Dreptate Socială (CSJ), un centru independent de cercetare care a contribuit la reforma sistemului britanic de ajutor social și la introducerea creditului universal, o plată lunară din partea guvernului pentru persoanele cu venituri mici.

Raportul de 300 de pagini publicat duminică este doar ultimul dintr-o serie de documente și alte dovezi care demonstrează că stagnarea economică din Marea Britanie a făcut ca problema sărăciei să fie mult mai greu de rezolvat, iar criza costului de trai a înrăutățit și mai mult situația celor care o duc cel mai rău în societate.

„Am dezvăluit o națiune cu două jumătăți”, a spus Sophia Worringer, director al CSJ. „Publicul larg se poate descurca în mare parte, însă există acest grup de oameni care sunt marcați de probleme de familie, de sănătate fizică și mintală, care trăiesc în comunități pline de infracțiuni și care întâmpină multe obstacole în calea dobândirii unui loc de muncă.”

Cercetătorii avertizează că Marea Britanie riscă să „alunece înapoi în Epoca Victoriană a celor două națiuni, marcată de o prăpastie tot mai mare între societatea largă și o subclasă lovită de sărăcie”.

Epoca Victoriană, care acoperă a doua parte a secolului al XIX-lea, a fost o perioadă marcată de inegalități sociale extreme. Clasa muncitoare se confrunta cu condiții de trai crunte, oamenii având acces foarte limitat la apă curată, hrană și servicii sanitare și foarte puține oportunități pentru a-și îmbunătăți viața.

Marea Britanie riscă să „alunece înapoi în Epoca Victoriană a celor două națiuni, marcată de o prăpastie tot mai mare între societatea largă și o subclasă lovită de sărăcie”. Foto: Profimedia Images

Sărăcia începe să fie la fel de „înrădăcinată” în societatea modernă ca în Epoca Victoriană

În raportul CSJ se arată că sărăcia începe să devină la fel de „înrădăcinată” în societatea modernă a Marii Britanii, iar lipsa banilor nu este singurul vinovat pentru această situație.

Problemele de familie, dependența de droguri și băutură, șomajul, datoriile personale mari și eșecul sistemului de învățământ se numără printre cauzele principale ale situației menționate în raport.

„Pentru prea mulți, Marea Britanie este stricată și golul dintre bogați și săraci amenință să devină un abis”, a spus și Mervyn King, fost guvernator al Băncii Angliei.

Salariile medii săptămânale în Marea Britanie au stagnat odată cu criza financiară din 2008, când sunt ajustate la inflație. Salariile cele mai mici rămân foarte scăzute: 38% dintre persoanele care au aplicat pentru ajutor social au un loc de muncă, ceea ce înseamnă că câștigurile lor sunt prea mici pentru a putea trăi.

Carantinele impuse în timpul pandemiei au avut și ele un „efect catastrofal asupra sistemului social”, potrivit CSJ. Cazurile de violență în familie semnalate autorităților au crescut cu 700% în timpul pandemiei, iar raportul problemelor de sănătate mintală la tineri a crescut de la 1 la 9 la 1 la 6. Numărul de persoane care au primit ajutoare sociale a crescut cu 1,2 milioane în aceeași perioadă.

„Cei care au fost lăsați în urmă încă se resimt de pe urma impactului pandemiei de Covid-19”, a spus Worringer. „Viața pentru ei nu s-a întors niciodată la normal și cicatricile din acea perioadă sunt resimțite încă foarte adânc.”