UE intră în faza a 2-a a PNRR: situația, la zi, a României, care nu-și permite să rateze niciun euro

Pentru România, miza e mai mare decât chiar a celorlalte state din fostul bloc comunist:
structura noastră economică trebuie să treacă urgent de pe consum pe datorie scumpă, pe investiții – astfel încât fondurile europene și banii din PNRR sunt esențiali. Cu atât mai mult cu cât Uniunea Europeană va fi contrânsă, din 2027, să-și regândescă filosofia bugetară pentru exercițiul următor, în fața extinderii cu noi state.

În acest moment, potrivit datelor Comisiei Europene, România a reușit să îndeplinească 14% din jaloanele și țintele asumate la semnarea PNRR.

Suntem undeva pe la mijlocul clasamentului european, multe alte state având un start greoi în implementarea acestui mecanism care pompează în economiile europene 723 miliarde euro (385 miliarde euro sub formă de împrumuturi și 338 miliarde euro granturi).

Banii de pe masa României

Comisia Europeană a alocat pentru PNRR-ul României 12,1 mld. euro granturi și 15 mld. euro sub formă de împrumuturi, prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. (Acestea sunt cifrele actualizate după renegocierea planului produsă în 2023).

Aceste fonduri sunt complementare celor 31 mld. euro din Politica de Coeziune și celor 20 mld. euro din Politica Agricolă Comună aferente cadrului financiar multianual al UE pe perioada 2021-2027.

Nu este clar în acest moment câți bani în plus vor mai intra în România anul acesta din alocările precedentului exercițiu financiar 2014-2020, cert este că rata de absorbție efectivă la data de11.12.2023 era de 76%.

Mai întâi, ce am făcut în prima jumătate

Între momentul lansării oficiale a MRR (februarie 2021) și implementarea efectivă a PNRR în România a existat un decalaj semnificativ, generat de întârzieri în operaționalizarea structurilor organizatorice necesare pentru inițierea implementării PNRR, respectiv pentru încheierea contractelor de finanțare cu beneficiarii.

Prima cerere de plată, primele probleme

Cert este că prima cerere de plată a fost transmisă Comisiei Europene în mai 2022. Valoarea cererii de plată a fost de aproximativ 3 mld. euro, din care circa 2 mld. euro granturi și 0,9 mld. euro împrumuturi. Cererea a conținut documentele justificative privind îndeplinirea a 21 jaloane/ținte aferente trimestrului IV 2021.

Evaluarea preliminară pozitivă a cererii de plată a fost dată de Comisie abia în septembrie 2022, după mai multe runde de corespondență București – Bruxelles, plata efectivă fiind făcută în octombrie 2022. Valoarea decontată: 1,8 mld. euro din componenta granturi și 0,8 mld. euro din componenta împrumuturi (diferența între valoarea cerută la plată și cea rambursată este acoperită proporțional de avansurile primite îm decembrie 2021/ianuarie 2022).

A doua cerere de plată, prima procedură de suspendare parțială a plății

Cea de-a doua cerere de plată, în cuantum de 3,2 mld. euro (2,76 mld. euro ”bani noi” plus diferența acoperită de prefinanțări) a fost transmisă Comisiei Europene la mijlocul lunii decembrie 2022, vizând îndeplinirea unui număr de 51 jaloane și ținte aferente trimestrelor I și II ale anului 2022.

Evaluarea preliminară a Comisiei asupra celei de-a doua cereri de plată depuse de România a apărut abia la finele lunii iunie 2023. Motivul întârzierii: procesul de validare a unor jaloane cotate ca nefiind realizate satisfăcător a fost întârziat de timpul de răspuns la clarificările cerute de experții CE și de solicitările unor dovezi suplimentare în cadrul consultărilor tehnice.

În final, Comisia a constat că două jaloane din domeniul energiei nu au fost îndeplinite satisfăcător, activând procedura de suspendare a plăților pentru aceste două jaloane (sumă evaluată preliminar la circa 53 mil. euro), fiind acordat un interval de 6 luni pentru a repara deficiențele.

Plata tranșei către România (mai puțin sumele aferente celor două jaloane nerealizate) – în valoare de 2,8 mld. euro (1,86 mld. euro din componenta granturi și 0,94 mld. euro din componenta împrumuturi) – s-a produs la finele lunii septembrie 2023.

În acest moment, decalajul între calendarul optim de depunere a cererilor de plată (două pe an) și depunerea efectivă a cererilor de plată era de aproximativ 6 luni.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.