INS: Rata șomajului a scăzut ușor, la 5,4%. Peste 22% dintre tinerii între 15 și 24 de ani nu își găsesc un loc de muncă

INS: Rata șomajului a scăzut ușor, la 5,4%. Peste 22% dintre tinerii între 15 și 24 de ani nu își găsesc un loc de muncă

Rata şomajului în luna august 2023 a fost de 5,4%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna iulie 2023 (5,5%), arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

”Rata şomajului în luna august 2023 a fost de 5,4%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de cea înregistrată în luna iulie 2023 (5,5%). Rata şomajului la bărbaţi a fost cu 1,0 puncte procentuale mai mare decât la femei”, arată datele INS, potrivit News.ro.

Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani) estimat pentru luna august a anului 2023 a fost de 446.600 persoane: în scădere faţă de luna precedentă (455.400 persoane); în scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent (448.900 persoane).

Pe sexe, rata şomajului la bărbaţi a depăşit-o cu 1 punct procentual pe cea a femeilor (valorile respective fiind 5,9% în cazul persoanelor de sex masculin şi 4,9% în cazul celor de sex feminin).

Reţine în continuare atenţia nivelul ridicat, de 22,3%, al ratei şomajului în rândul tinerilor (15-24 ani).

Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 4,5% pentru luna august 2023 (4,2% în cazul femeilor şi 4,7% al bărbaţilor). Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezenta 77,8% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna august 2023.

Deficitul bugetar a urcat la 2,65% din PIB, după primele 8 luni ale anului. Gaura din buget depășește 42 de miliarde de lei

Deficitul bugetului general consolidat a urcat la 2,65% din PIB după primele opt luni ale anului, la 42,19 miliarde de lei, faţă de 32,98 miliarde de lei, respectiv 2,34% din PIB aferent primelor șapte luni ale anului 2022, potrivit datelor publicate vineri de Ministerul Finanţelor.

Execuţia bugetului general consolidat în primele şapte luni ale anului 2023 s-a încheiat cu un deficit de 38,6 miliarde lei, respectiv 2,43% din PIB.

Veniturile totale au însumat 330,47 miliarde de lei în primele opt luni ale anului curent, în creştere cu 12,5% (an/an), iar cheltuielile au fost în sumă de 372,66 miliarde lei, în creştere în termeni nominali cu 14% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

Bugetul pentru acest an este construit pe un deficit de 4,4% din PIB.

Guvernul vrea să se încadreze în maximum 5,5%

Premierul Marcel Ciolacu a declarat, miercuri, la Interviurile Digi24.ro, că România se va încadra într-un deficit de maximum 5,5% din PIB anul acesta.

"Anul trecut am avut un deficit de 6,2%, regula de bază când vorbești cu Comisia este de la 6,2% să scazi cu 0,5% și de aici pleci și explici contextul. Oamenii nu sunt obtuzi și mie nu mi-a cerut nimic Comisia. Am zis de la început, dacă vreți 4,4%, eu pot să îl realizez, e o operație reușită, dar pacientul va fi decedat. Eu, părerea mea, că ne vom încadra într-un deficit de maximum 5,5%", a spus șeful Guvernului la Interviurile Digi24.ro.

Chestiunea legată de deficitul bugetar a fost discutată și de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, cu delegația FMI prezentă la București în această perioadă.

"După Comisia Europeană, ne atrage atenţia şi FMI. Vine Comisia Europeană li spune: «Aveţi grijă cu deficitul bugetar, dacă nu faceţi ceva, ajunge la cote alarmante. Sunteţi în pericol să vă suspendăm fondurile europene, toate, şi din Politica de coeziune şi din PNRR». Mai pe româneşte «v-aţi întins mai mult decât vă ajunge plapuma, cheltuiţi fără să puneţi nimic în loc şi sacul a ajuns la fund»", a scris, marţi, pe Facebook, ministrul Finanţelor.

România primește 2,8 miliarde de euro din PNRR, a doua tranșă acceptată de Comisia Europeană

Comisia Europeană a plătit, vineri, a doua cerere de plată a României, de 2,76 miliarde euro, din cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă, potrivit unui comunicat de presă al Executivului comunitar. Banii vin sub formă de granturi și împrumuturi. 

"Plata de vineri, în valoare de 2,76 miliarde de euro, în granturi şi împrumuturi, a fost posibilă în urma îndeplinirii de către România a celor 49 de jaloane şi obiective legate de a doua tranşă. Ele acoperă reforme cheie în domenii cum ar fi tranziţia verde şi digitală - adoptarea legii privind decarbonizarea şi intrarea în vigoare a legii privind serviciile de cloud utilizate în sectorul public", precizează Comisia Europeană. 

România a prezentat şi reformele pentru îmbunătăţirea aplicării politicilor publice, a promovării turismului şi culturii, dezvoltării resurselor umane în sectorul sănătăţii, îmbunătăţirea colectării taxelor şi sustenabilitatea pensiilor, modernizarea infrastructurii sistemului de educaţie, precum şi întărirea independenţei sistemului judiciar şi a luptei contra corupţiei.

Plăţile din cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă (MRR), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU, se bazează pe performanţă şi depind de implementarea de către România a investiţiilor şi reformelor stabilite în Planul său de Redresare şi Rezilienţă.

În 16 decembrie 2022, România a prezentat CE a doua cererea de plată, de 2,8 miliarde de euro, pe baza îndeplinirii celor 51 de jaloane şi obiective. În 27 iunie 2023, Comisia Europeană a aprobat o evaluare preliminară parţial pozitivă a celei de-a doua cereri de plată a României, şi a găsit că două jaloane legate de investiţiile în energie nu au fost îndeplinite în mod satisfăcător.

Comisia Europeană recunoaşte primele măsuri luate deja de România pentru îndeplinirea acestor jaloane obligatorii, deşi încă mai rămân multe de făcut. Măsurile vor fi luate conform procedurii "suspendarea plăţii", care dă statelor membre timp suplimentar pentru îndeplinirea jaloanelor obligatorii.