Propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.176/2018 privind internshipul a fost înregistrată la Parlament la final de 2023 și prevede posibilitatea de a aduce de două ori mai mulți interni decât permite actuala formă a legii. La început de martie, Senatul a dat un prim vot pe textul propus, fără modificări. Înainte de vacanța parlamentară însă, propunerea a primit unele completări interesante la Camera Deputaților, unde are propunere de adoptare - votul final se va da însă abia din toamnă.
„(1) În funcţie de numărul de salariaţi, organizaţia-gazdă poate încheia în mod simultan contracte de internship pentru un număr de interni care nu poate fi mai mare de 10% din numărul total al salariaţilor”, propun parlamentarii care semnează textul, adică un procent de două ori mai mare decât cel din prezent.
„În momentul de faţă, conform Legii nr. 176/2018, în funcţie de numărul desalariaţi, organizaţia-gazdă poate încheia în mod simultan contracte de internship pentm un număr de interni care nu poate fi mai mare de 5% din numărul total al salariaţilor. Excepţie este organizaţia-gazdă care are încadraţi cel mult 20 salariaţi şi care poate încheia simultan cel mult două contracte de internship. Această situaţie conduce în prezent la o inechitate între organizaţiile-gazdă care au între 20 şi 30 de salariaţi, aceştia având dreptul la 1 singur intern. Trebuie menţionat şi faptul că în actuala legislaţie numărul de posibili interni creşte la 3 abia la organizaţiile-gazdă care au un număr minim de 50 de salariaţi”, scriu parlamentarii care semnează propunerea.
Deputații din comisia pentru muncă au fost de acord cu procentul de 10%. Au mai propus însă introducerea unui drept nou pentru interni - la zile zile de odihnă plătite:
„Art.201. – (1) Pe perioada derulării contractului de internship, internul are dreptul la un număr de zile de odihnă plătite, direct proporțional cu durata programului de internship.
(2) În situația în care internul nu solicită zilele de odihnă pe durata contractuală, acestea nu vor fi compensate de organizația-gazdă la finalul programului de internship”.
Cum motivează deputata care a propus acest amendament: „Actuala lege nu oferă dreptul internilor la odihnă. Prin propunerile aduse nu se impune obligativitatea oferirii de zile libere, ci de a da internilor posibilitatea de a alege dacă doresc să folosească sau nu zile de odihnă”.
Formularea textului de lege e destul de ambiguă însă și devine și mai ambiguă prin explicația alăturată acestui nou amendament și citată mai sus. La prima vedere, se înțelege instituirea unui drept similar cu cel la concediul de odihnă. Doar că așa cum e propus textul de lege, acesta nu va ajuta, cel mai probabil, internii care vor să aibă câteva zile de odihnă într-un program de internship de patru, cinci luni, de exemplu. O dată, pentru că nu se prevede nimic în sensul unui număr maxim de zile libere pentru odihnă, prin raportare la durata maximă a unui program de internship - ca atare, nu e clar dacă organizatorul ar trebui să se raporteze la concediul de odihnă al unui salariat, de exemplu, când stabilește câte zile acordă unui intern. În al doilea rând, deși deputata spune că „nu se dorește obligativitatea oferirii de zile libere”, textul de lege specifică destul de clar că internului trebuie să i se respecte dreptul la zilele de odihnă plătite - „internul are dreptul la...”.
Mai mulți bani de la stat pentru contractele de muncă încheiate la finalul internshipurilor
Aceeași propunere mai prevede și actualizarea sumei de bani pe care organizațiile-gazdă, adică cele care aduc interni în practică, o pot cere de la stat pentru fiecare internship transformat în contract de muncă pe cel puțin 24 de luni: prima de promovare a angajării ar trebui să fie în cuantum egal cu câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata. Câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2024 este de 7.567 lei, potrivit Legii nr. 422/2023. Legea prevede acum o sumă valoare a acestei prime de angajare care nu a ținut pasul cu realitățile din piața muncii - 4.586 de lei. Deși aceeași lege stabilește actualizarea anuală a acestei sume, prin hotărâre de Guvern, actualizarea nu s-a întâmplat niciodată până acum.
Tot legat de această sumă, parlamentarii ce semnează propunerea de față consideră că ea ar trebui oferită angajatorilor fără ca aceștia să mai ducă documentele justificative în sprijinul cererii: copiile de pe contracte, de exemplu. Așa că propun eliminarea cu totul a listei de documente, singura necesară fiind cererea pentru acordarea primei.
Procedura excesiv de birocratică, spun parlamentarii, se reflectă în numărul relativ mic de astfel de prime acordate, conform datelor oficiale: șapte prime în 2021 și 19 prime în 2022.
„De asemenea, dintr-un răspuns oficial primit din partea Inspecţiei Muncii, ştim faptul că în cei 5 ani de existenţă a legii au fost în total un număr de 9.008 interni, un număr foarte mic raportat la număml tinerilor din ţara noastră, dar într-o continuă creştere: 2018: 195 interni, 2019: 1620 interni, 2020: 885 interni, 2021: 1955 interni, 2022: 2237 interni, 2023: 2116 interni (până în luna noiembrie)”, mai susțin semnatarii propunerii.
Ne amintim astfel că una dintre obligațiile principale ale celor ce vor să aducă interni este să le încheie contracte de internship plătite și să le înregistreze în registrul special. Cei care lucrează cu interni sunt obligați prin lege să-i plătească. Fiecare contract de internship, ce trebuie înregistrat în registrul special al autorităților, trebuie să respecte prevederile referitoare la indemnizația minimă de acest fel și, cum modul ei de calcul depinde de salariul minim, care a crescut pentru a doua oară în 2023, indemnizația minimă de internship este și ea, automat, puțin mai mare începând din toamna lui 2023 - 1.650 de lei.
Propunerea de față este rezultatul consultărilor ample cu tinerii la Comisia pentru Tineret și Sport din Camera Deputaților, care au evidențiat dificultatea tinerilor de a găsi locuri de muncă fără experiență practică, potrivit expunerii de motive.
Atenție! Propunerea legislativă NU se aplică momentan. Aceasta trebuie acum supusă la vot și la Camera Deputaților, trebuie promulgată de președintele statului, iar legea se va aplica în trei zile de la publicarea sa în Monitorul Oficial.