Impozitul minim global: Firmele mari trebuie să înceapă deja pregătirile, chiar dacă prima raportare are termenul în 2026

În esență, firmele trebuie să înceapă discuțiile la nivel de grup, pentru a vedea, mai întâi, dacă sunt vizate direct de impozitul minim global stabilit prin Legea 431/2023 (transpunere de directivă europeană). Apoi, pentru a stabili cine și ce trebuie să facă în perioada următoare. La prima vedere, ar putea părea că este destul timp, din moment ce termenul de declarare și plată pentru 2024 este stabilit peste doi ani și jumătate, la 30 iunie 2026. Însă vorbim de niște reguli foarte complexe care nu pot fi aplicate pe ultima sută de metri de plătitorii de impozit pe profit.

„Companiile care fac parte din grupuri de dimensiunea aceasta, de cel puțin 750 milioane euro, clar vor trebui să înțeleagă cât mai bine prevederile acestei directive. Și recomandarea este ca, în primul rând, să discute cu colegii de la grup pentru a vedea cine și ce face în acest nou context. Situațiile pot fi diferite de la caz la caz. Sunt grupuri care la nivel de grup fac acest calcul consolidat pentru toate companiile din grup, dar și atunci vor avea nevoie de informații de la companiile locale și acestea vor fi implicate oricum în calculele pentru impozitul minim global...

Directiva le dă dreptul statelor membre să impună un impozit suplimentar local, așa-numitul «QDMTT» («Qualified Domestic Minimum Top-Up Tax»), și, atunci, companiile din România vor trebui să știe cum se calculează acest impozit local, pentru că ele vor trebui să-l declare până la urmă și să-l plătească (în eventualitatea în care sunt sub acest plafon de 15%). Practic, nu putem sta departe de acest calcul dacă ne calificăm pe aceste prevederi ale directivei. Va trebui să înțelegem foarte bine prevederile, să discutăm cu colegii de la grup care sunt implicați în aceste calcule și să ne asigurăm că vom face tot ce putem pentru a putea raporta în timp util.

Pentru prima perioadă de raportare, pentru anul 2024, termenul este 30 iunie 2026 - trebuie să raportăm în 18 luni de la finalizarea primului an. Perioada aceasta de 18 luni este doar pentru primul an, urmând ca începând cu anul al doilea raportarea să fie făcută în 15 luni de la finalizarea anului fiscal - practic, pentru anul 2025 vom raporta în 15 luni de la finalizarea lui 2025. Practic, va trebui să începem cât mai devreme să facem aceste estimări - fie în baza unor previziuni pentru anul 2024, pentru că este clar că la momentul acesta nu avem datele finale pentru anul 2024, fie în baza datelor din 2023 și să fim pregătiți cu această raportare.

Din punct de vedere contabil, pentru anul 2024, în cazul în care estimăm că va fi un impact din aceste prevederi referitoare la impozitul minim global, companiile vor trebui să reflecteze și contabil, în situațiile financiare ale anului 2024, acest potențial impact. Așa că nu putem aștepta până în iunie 2026 ca să calculăm și să raportăm - unu, pentru că este un calcul foarte complicat și o să ne trezim în ultimul moment că sunt lucruri complicate de care nu ne-am lovit anterior, și doi, pentru că în situațiile financiare ale anului 2024 va trebui deja să surprindem acest efect”, a explicat recent, la podcast-ul Tax Talks, Florin Rizea, Senior Manager la PwC România.

Specialistul a detaliat că, în cazul impozitului minim global, vorbim de mai multe reguli, doar una dintre ele fiind acel impozit suplimentar local. Regula de bază implică plata unui impozit suplimentar pentru o anumită jurisdicție direct în jurisdicția companiei-mamă a grupului.

„Sunt mai multe reguli specifice care se referă la alocarea acestui impozit minim global între state. Prima regulă de la care s-a plecat se numește «IIR» («Income Inclusion Rule»), aceasta este regula principală și prevede ca un impozit datorat suplimentar pentru o anumită jurisdicție să fie plătit în jurisdicția companiei-mamă din grup. Ulterior au mai apărut alte două reguli - «UTPR» («Undertaxed Payments Rule») și «QDMTT». «QDMTT» este impozitul local - în baza regulii «QDMTT», impozitul pentru jurisdicția din România, în cazul de față, va fi plătit în România.

La nivelul companiei-mamă, fie se va lua un credit fiscal pentru impozitul plătit în România, dacă respectivul impozit nu se va califica drept un «Safe Harbour QDMTT». Însă dacă «QDMTT»-ul plătit în România va fi un «Safe Harbour QDMTT» -- și aici sunt anumite condiții care trebuie îndeplinite în sensul acesta --, atunci la nivelul companiei-mamă nu se va mai face calculul acesta de impozit suplimentar pentru jurisdicția din România. (...) «Safe Harbour QDMTT» este ca o măsură de simplificare, pentru ca la nivelul societății-mamă să nu trebuiască să mai faci calculul încă o dată pentru jurisdicția din România și să rămâi doar cu impozitul plătit local în România”, a mai spus Florin Rizea.

Cum se „împacă” impozitul pe profit cu impozitul minim pe cifra de afaceri și impozitul minim global

Mai departe, Senior Manager-ul de la PwC a lămurit cum se potrivesc în „puzzle-ul” anului 2024 impozitul pe profit, impozitul minim pe cifra de afaceri și impozitul minim global. De principiu, trebuie să reținem că firmele mari datorează (strict) în România fie impozitul pe profit, fie, dacă este cazul, impozitul minim pe cifra de afaceri. Apoi, impozitul minim pe cifra de afaceri este luat în calcul atunci când se verifică dacă în România s-a plătit un impozit pe profit la o rată efectivă de cel puțin 15%, pentru a vedea dacă mai este cazul sau nu pentru aplicarea impozitului minim global.

„Impozitul pe profit se va calcula ca până acum - vor rămâne aceleași reguli. Într-adevăr, companiile care au o cifră de afaceri... de fapt... venituri totale, minus anumite venituri pe care le excludem din bază, mai mari de 50 milioane euro vor fi subiectul acestui impozit minim pe cifra de afaceri, care este tot un impozit local. Tehnic, pentru companiile normale, altele decât instituțiile financiare și companiile din domeniul petrolului și gazelor naturale, acest impozit minim pe cifra de afaceri va fi tot un impozit pe profit, dar calculat în felul acesta. Asta este zona de impozitare locală (impozit pe profit și impozit minim pe cifra de afaceri) - facem comparația între cele două și contribuabilii care cad sub incidența impozitului minim pe cifra de afaceri îl vor plăti pe cel mai mare dintre cele două.

Cum interacționează zona aceasta locală cu impozitul minim global? Din discuțiile informale cu reprezentanții Ministerului Finanțelor, care fac parte din grupul de lucru ce s-a ocupat cu transpunerea directivei în legislația noastră, înțelegem că impozitul minim pe cifra de afaceri va fi luat în considerare la calculul pentru impozitul minim global. Deci, el va face parte din taxele acoperite și dacă respectivii contribuabili vor plăti impozitul minim pe cifra de afaceri, aceștia nu vor mai plăti un impozit suplimentar - desigur, dacă se vor afla peste cota efectivă de impozitare de 15% prevăzută de directivă”, a precizat specialistul la podcast.

Context: Directiva europeană 2.523/2022 privind impozitul minim global de 15% este transpusă în România prin Legea 431/2023, care se aplică efectiv începând cu anul fiscal 2024. Primul an de aplicare a impozitului este 2024, însă primul termen de raportare și plată este stabilit la 18 luni de la finalul anului 2024 (30 iunie 2026). Ulterior, începând cu al doilea an, termenul de raportare și plată este stabilit la 15 luni de la finalul anului vizat. Prin această măsură, ideea este de a impozita afacerile marilor companii la același nivel (15%), indiferent unde sunt stabilite. Astfel, vor fi stopate practicile fiscale ce permit transferul profiturilor către jurisdicții în care impozitul este mic sau chiar zero.