Impozitul minim global: Declararea și plata ar trebui făcute mai devreme, nu chiar în ultima zi a termenului

„Termenul acesta de 18 luni este un termen maxim. Adică noi putem să depunem declarația aceasta și să plătim impozitul mai devreme, după ce avem situația financiară finală la anul 2024. De ce spun asta? Pentru că, revenind la interacțiunea dintre reguli și acest impozit local QDMTT («Qualified Domestic Minimum Top-Up Tax») și celelalte impozite care se plătesc la nivel de grup, în mod normal ar trebui ca acest impozit plătit în România pe regula din QDMTT să fie plătit mai devreme decât termenul acesta de 30 iunie 2026. Pentru că și la nivelul societății-mamă ar trebui să se știe, la 30 iunie 2026, dacă va mai plăti sau nu un impozit suplimentar în țara acesteia, pentru jurisdicția României.

Aici nu avem încă vreo clarificare referitoare la un alt eventual termen pentru acest QDMTT - dacă rămâne tot de 18 luni și, atunci, companiile vor trebui să gestioneze intern pentru a depune QDMTT în România mai devreme, pentru a putea să se facă raportarea și la nivelul societății-mamă în țara acesteia”, a declarat, la o conferință recent organizată de avocatnet.ro, Florin Rizea, Senior Manager la PwC România.

Concret, impozitul minim global de 15%, ce este reglementat de Legea 431/2023, se aplică începând cu anul 2024. Iar termenul aferent de declarare și plată este stabilit în 18 luni de la terminarea anului curent, adică la 30 iunie 2026. Ulterior, începând cu al doilea an, termenul de raportare și plată este stabilit la 15 luni de la finalul anului vizat.

Specialistul a detaliat cu altă ocazie că, în cazul impozitului minim global, vorbim de mai multe reguli, doar una dintre ele fiind acel impozit suplimentar local. Regula de bază implică plata unui impozit suplimentar pentru o anumită jurisdicție direct în jurisdicția companiei-mamă a grupului.

„Sunt mai multe reguli specifice care se referă la alocarea acestui impozit minim global între state. Prima regulă de la care s-a plecat se numește «IIR» («Income Inclusion Rule»), aceasta este regula principală și prevede ca un impozit datorat suplimentar pentru o anumită jurisdicție să fie plătit în jurisdicția companiei-mamă din grup. Ulterior au mai apărut alte două reguli - «UTPR» («Undertaxed Payments Rule») și «QDMTT». «QDMTT» este impozitul local - în baza regulii «QDMTT», impozitul pentru jurisdicția din România, în cazul de față, va fi plătit în România.

La nivelul companiei-mamă, fie se va lua un credit fiscal pentru impozitul plătit în România, dacă respectivul impozit nu se va califica drept un «Safe Harbour QDMTT». Însă dacă «QDMTT»-ul plătit în România va fi un «Safe Harbour QDMTT» -- și aici sunt anumite condiții care trebuie îndeplinite în sensul acesta --, atunci la nivelul companiei-mamă nu se va mai face calculul acesta de impozit suplimentar pentru jurisdicția din România. (...) «Safe Harbour QDMTT» este ca o măsură de simplificare, pentru ca la nivelul societății-mamă să nu trebuiască să mai faci calculul încă o dată pentru jurisdicția din România și să rămâi doar cu impozitul plătit local în România”, a spus Florin Rizea.

Dincolo de faptul că la nivelul societății-mamă lucrurile trebuie să fie clare la termenul-limită, mai este important de știut că grupurile de firme ar trebui să înceapă chiar din 2024 pregătirea pentru acest impozit minim global prin reflectarea impactului (acolo unde e cazul) în bilanțurile anuale. În plus, începerea rapidă a pregătirilor este importantă și pentru că vorbim de un set foarte complex de reguli, ce trebuie analizat și pus în aplicare.

Directiva europeană 2.523/2022 privind impozitul minim global este transpusă în România prin Legea 431/2023, care se aplică efectiv începând cu anul fiscal 2024. Prin această măsură, ideea este de a impozita afacerile marilor companii la același nivel (15%), indiferent unde sunt stabilite. Astfel, vor fi stopate practicile fiscale ce permit transferul profiturilor către jurisdicții în care impozitul este mic sau chiar zero.