Greșita înțelegere a normei de lucru sau când angajatorul scoate zilele de sărbătoare legală lucrate din norma lunară

Pornim și această discuție tot de la definiția contractului individual de muncă și de la ideea că avem o cantitate de muncă prestată pentru angajator, într-un anumit timp de muncă, conform sarcinilor și atribuțiilor înscrise, în fișa postului, fără depășirea cadrului legal și obligatoriu ținând cont de ocupația pentru care a fost încheiat contractul de muncă. Este definită și norma de muncă, chiar în Capitolul „Timpul de muncă”, pentru că ea se raportează întotdeauna la durata normală a timpului de muncă.

„Normele de muncă se elaborează de către angajator, conform normativelor în vigoare, sau, în cazul în care nu există normative, normele de muncă se elaborează de către angajator după consultarea sindicatului reprezentativ ori, după caz, a reprezentanților salariaților”, prevede art. 132 din Codul muncii.

Lipsa normativelor conduce uneori la situații neconforme sau chiarnelegale, așa cum este și situația prezentată succint în cadrul întrebării de mai jos:

Presupunem că angajatorul a ales și a stabilit (după consultarea colectivă a salariaților), exprimarea normei de muncă sub formă de „norme de timp”, deci se raportează la prestarea activității în timpul programului de muncă stabilit în contractul individual, în zilele lucrătoare.

Practic, în funcție de numărul zilelor lucrătoare din fiecare lună, pot fi mai multe sau mai puține ore/lună, pentru că nu există o repartizare uniformă a orelor lucrătoare pe parcursul anului.

Inclusiv hotărârea Guvernului prin care este stabilit salariul minim brut pe țară garantat în plată se referă la media lunară a orelor de muncă din anul de referință, fiind adunate toate zilele lucrătoare din an și împărțite la 12 luni.

Desigur, faptul că în zilele de sărbătoare legală nu se lucrează este precizat clar și explicit de art. 139 din Codul muncii, dar asta rezultă și din întreg ansamblul normativ.

La fel de adevărat este și că, munca în zilele de sărbătoare legală fiind o excepție, trebuie compensată prin acordarea de timp liber corespunzător (și plătit) în următoarele 30 de zile sau, prin excepție, acordat un spor negociat de cel puțin 100% din salariul de bază - doar că acest aspect nu influențează numărul de ore lucrătoare din luna respectivă, ci confirmă chiar regula generală.

(1) Practic, presupunând că ziua lucrată într-o zi de sărbătoare legală este compensată în aceeași lună calendaristică, numărul de ore lucrătoare este identic cu cel cu cel general din luna respectivă, deci și norma de timp.

(2) Dacă nu este compensată în aceeași lună calendaristică, ci în următoarea, atunci este depășit numărul de ore lucrătoare în prima lună, însă media pentru cele două luni rămâne neschimbată, iar salariatul va figura în evidența timpului de muncă cu zi liberă plătită pentru compensarea celei lucrate în ziua de sărbătoare.

Presupunem că și celelalte aspecte care indică excepția, adică necesitatea desfășurării activității într-o zi de sărbătoare legală sunt conforme cu realitatea, pentru că dispozițiile Codului muncii indică regula generală -- nu se lucrează în zilele de sărbătoare legală.

A doua regulă este chiar compensarea prin acordarea de timp liber plătit, excepția fiind plata sporului, deci și aceste aspecte vor fi luate în calcul atunci când ne confruntăm cu atare situații. 

Chiar dacă s-ar acorda sporul, adică s-ar aplica excepția, acest aspect nu are legătură cu nicio recuperare într-o zi liberă.