ICCJ: În contextul divorțului, nu e necesară formularea concomitentă a unei cereri de partaj pentru ca unul dintre soți să poată solicita atribuirea beneficiului locuinței

„În interpretarea dispozițiilor art. 324 alin. (1) și (4) din Codul civil, sintagma «până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj» reprezintă momentul maxim până la care hotărârea prin care a fost admisă o cerere având ca obiect atribuirea beneficiului locuinței conjugale la desfacerea căsătoriei își produce efectele juridice, fără ca admisibilitatea acțiunii să fie condiționată de existența pe rolul instanțelor judecătorești a unei cereri având ca obiect ieșirea din indiviziune asupra aceleiași locuințe”, potrivit Deciziei ICCJ nr. 7/2024 (completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept), care a fost publicată joi în Monitorul Oficial.

Această decizie clarifică modul de interpretare a prevederilor din Codul civil, stabilind că, în contextul divorțului și al atribuirii locuinței conjugale, nu este necesară formularea concomitentă a unei cereri de partaj pentru ca unul dintre soți să poată solicita atribuirea beneficiului locuinței. 

În motivare, Curtea a spus că interesele coproprietarului căruia nu i s-a atribuit folosința locuinței comune sunt prezervate, în primul rând, prin posibilitatea de a cere oricând sistarea indiviziunii, context în care poate beneficia, în condițiile legii, de ajutor public judiciar.

În al doilea rând, coproprietarul interesat poate cere modificarea soluției dispuse anterior, în măsura în care împrejurările de fapt pe care s-a întemeiat soluția de atribuire a folosinței locuinței în beneficiul celuilalt fost soț s-ar schimba într-o manieră esențială, întrucât în cazul raporturilor juridice analizate, care presupun o desfășurare în timp, autoritatea de lucru judecat este condiționată de menținerea împrejurărilor de fapt avute în vedere la data atribuirii inițiale. 

Practica era divizată pe interpretarea prevederilor în discuție:

• într-o primă opinie, majoritară, s-a apreciat că sintagma „până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj” marchează doar momentul până la care produce efecte juridice hotărârea pronunţată într-un dosar având ca obiect atribuirea beneficiului locuinţei conjugale la desfacerea căsătoriei, admisibilitatea acţiunii nefiind condiţionată de existenţa pe rolul instanţelor de judecată a unui dosar de partaj cu privire la locuinţa conjugală a părţilor; printre altele, se argumenta că inexistenţa la momentul atribuirii beneficiului locuinţei conjugale a unei acţiuni care să aibă ca obiect partajul bunurilor comune ale soţilor nu poate constitui un impediment pentru atribuirea folosinţei, cât timp măsura este una vremelnică şi ambele părţi au posibilitatea să introducă o astfel de acţiune; de asemenea, în condiţiile în care legiuitorul nu a prevăzut în mod expres condiţionarea atribuirii beneficiului locuinţei conjugale de existenţa unui proces de partaj, o altfel de interpretare ar constitui o adăugare la lege;
  
  
• opinia minoritară, în schimb, argumenta că expresia „până la data rămânerii definitive a hotărârii de partaj” implică, în mod logic, existenţa pe rolul instanţelor a unui dosar având ca obiect partajul locuinţei conjugale, fiind invocată, totodată, Decizia Curţii Constituţionale nr. 499/2013.