Protecția mediului: România va trebui să transpună în următorii doi ani o directivă care prevede sancțiuni mai severe și o listă extinsă a infracțiunilor de mediu

Directiva (UE) 2024/1203 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 aprilie 2024 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal și de înlocuire a Directivelor 2008/99/CE și 2009/123/CE a fost publicată pe 30 aprilie în Jurnalul Oficial UE. Scopul principal al directivei este de a asigura că infracțiunile împotriva mediului sunt tratate cu seriozitatea cuvenită și pedepsite în mod eficient și proporțional la nivelul întregii Uniuni. Se dorește astfel o armonizare a legislației penale între statele membre, pentru ca infractorii să nu poată profita de discrepanțele dintre sistemele juridice naționale.

În primul rând, directiva nouă, ce va trebui transpusă și de România până pe 21 mai 2026, realizează o revizuire a listei de infracțiuni împotriva mediului și adaugă noi fapte penale, cum ar fi comerțul ilegal cu specii protejate, poluarea prin substanțe periculoase și tratamentul necorespunzător al deșeurilor periculoase. 

Introducerea conceptului de infracțiuni calificate vizează faptele deosebit de dăunătoare pentru mediu, care vor fi pedepsite mai aspru. Termenul „ecocid” este menționat ca exemplu de infracțiune calificată, reflectând discuțiile internaționale pe această temă.

„Infracțiunile privind faptele săvârșite cu intenție enumerate în prezenta directivă pot duce la rezultate catastrofale, cum ar fi poluarea pe scară largă, accidentele industriale cu efecte grave asupra mediului sau incendiile forestiere la scară largă. În cazul în care astfel de infracțiuni provoacă distrugerea sau daune semnificative și pe scară largă, care sunt fie ireversibile, fie de lungă durată, unui ecosistem de dimensiuni considerabile sau cu o valoare ecologică considerabilă sau unui habitat din cadrul unui sit protejat, sau cauzează daune semnificative și pe scară largă, care sunt fie ireversibile, fie de lungă durată, calității aerului, solului sau apei, astfel de infracțiuni care cauzează astfel de rezultate catastrofale ar trebui să constituie infracțiuni calificate și, prin urmare, să fie pedepsite cu sancțiuni mai aspre decât cele aplicabile în cazul unor alte infracțiuni definite în prezenta directivă. Respectivele infracțiuni calificate pot include fapte comparabile cu „ecocidul”, care este deja prevăzut de dreptul intern al anumitor state membre și care fac obiectul discuțiilor în cadrul forurilor internaționale”, scrie în preambulul directivei.

Apoi, noua directivă stabilește pedepse cu închisoarea de până la zece ani pentru cele mai grave infracțiuni, cum ar fi cele care provoacă moartea sau vătămări grave ale persoanelor. Alte infracțiuni vor fi pedepsite cu închisoarea până la cinci ani. Pedeapsa maximă cu închisoarea pentru infracțiunile calificate va fi de cel puțin opt ani. De asemenea, pedepsele pentru persoanele juridice includ amenzi substanțiale, care pot ajunge la procente semnificative din cifra de afaceri totală la nivel mondial. De pildă, cele mai grave infracțiuni, companiile pot ajunge să plătească și 40 de milioane de euro amenzi de mediu sau cel puțin 5% din cifra de afaceri. Statele membre vor trebui să se asigure că persoanele fizice și întreprinderile pot fi sancționate prin măsuri suplimentare, cum ar fi obligația autorului infracțiunii de a reface mediul sau de a compensa daunele, excluzându-l de la accesul la finanțare publică sau retrăgându-i permisele sau autorizațiile.

Directiva introduce măsuri pentru îmbunătățirea eficienței depistării, investigării, urmăririi penale și judecării infracțiunilor de mediu. Aceasta presupune un schimb mai bun de informații între statele membre, formarea specializată a autorităților și folosirea instrumentelor de anchetă adecvate. Un alt obiectiv major al directivei este armonizarea tipurilor și nivelurilor sancțiunilor la nivel european. Aceasta va asigura că infracțiunile de mediu sunt pedepsite într-un mod coerent și eficace în întreaga Uniune, indiferent de statul membru în care au loc. 

În fine, merită menționate aici termenele minime de prescripție pe care le impune noua directivă pentru a cerceta și condamna vinovații: cel puțin zece ani de la săvârșirea infracțiunii pentru acele fapte care sunt pasibile de pedepse maxime de câte cel puțin zece ani de închisoare, de exemplu.