UPDATE: Mecanismul de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară, adoptat de Guvern. Sancțiuni mai mari pentru angajatori

Proiectul de lege analizat de redacția avocatnet.ro în mai 2024 și prezentat într-o variantă anterioară a acestui articol a fost pus pe 11 iunie în dezbatere la Ministerul Muncii, urmând să transpună directiva europeană care stabilește salariul minim adecvat în Uniunea Europeană (UE), al cărei termen de transpunere este 15 noiembrie 2024. Asta înseamnă că, până atunci, România trebuie să adopte un mecanism obiectiv și transparent pentru stabilirea salariului minim, care să ia în considerare puterea de cumpărare, nivelul general al salariilor și productivitatea la nivel național și dezideratul de a asigura un nivel de trai decent celor extrem de numeroși care sunt plătiți la nivelul minimului pe economie. Azi, proiectul a fost adoptat de Guvern în ședința săptămânală însă într-o variantă ușor diferită de cea pusă în dezbatere. Următorul pas e trimiterea proiectului în Parlament.

Concret, proiectul de lege va modifica în principal Codul muncii, precum și Legea Inspecției Muncii.

”Art. 164

(1) Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, după consultarea confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național, cu actualizarea periodică o dată pe an. În cazul în care programul normal de muncă este, potrivit legii, mai mic de 8 ore zilnic, salariul de bază minim brut orar se calculează prin raportarea salariului de bază minim brut pe ţară la numărul mediu de ore lunar potrivit programului legal de lucru aprobat.

(2) Nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, corespunzător programului normal de muncă, se stabilește și se actualizează potrivit alin. (1), cu utilizarea procedurii de aplicare a mecanismului de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată.

(3) Procedura prevăzută la alin.(2) se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea 
Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, cu consultarea Consiliului Național Tripartit pentru Dialog Social”, prevede proiectul de HG pentru modificarea art. 164 din Codul muncii.

Notă: Cel de-al doilea proiect pe care redacția noastră îl prezenta în mai, pe surse, alături de proiectul de lege, era un proiect de hotărâre de Guvern care va cuprinde procedura de stabilire și aplicare a mecanismului de stabilire și actualizare a salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Respectivul proiect de HG va fi pus în dezbatere doar după ce legea de modificare a Codului muncii va fi publicată în Monitorul Oficial. Detalii despre ce cuprindea proiectul consultat de avocatnet.ro sunt oferite mai jos.

Guvernul va trebui să actualizeze salariul de bază minim brut garantat în plată o dată pe an, desigur, după consultarea partenerilor sociali. Cum se va face asta? Printr-o procedură la nivel de HG care cuprinde, printre altele, criteriile de stabilire și actualizare a salariului minim brut pe ţară garantat în plată care să includă cel puțin:

• puterea de cumpărare a salariului minim, luând în considerare costul vieții;
• nivelul general al salariilor și distribuția acestora;
• rata de creștere a salariilor;
• nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung (insuficient descrisă însă în proiectele analizate). 

Procedura din HG va cuprinde indicatorii statistici naționali aferenți criteriilor de mai sus, setul de indicatori anuali de monitorizare si evaluare de impact asuprea mediului economic și social, modul de realizare a analizelor suport şi de monitorizare a evoluției salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată în funcție de nivelul orientativ de 50% al ponderii valorii salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată în câștigul salarial mediu brut, considerat indicator de referință pentru evaluarea gradului de adecvare.

Componența salariului va fi detaliată și clarificată în art. 160 din Codul muncii, care stabilește acum doar atât: „Salariul cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile, precum și alte adaosuri”.

Guvernul clarifică prin norme mai detaliate și chestiunea creșterii salariilor minime istorice (24 de luni): „Salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată stabilit prin hotărârea Guvernului poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată.”

În ceea ce privește negocierile colective, un pilon central în discuția privind implementarea directivei salariului minim, dar în privința cărora România stă foarte prost, proiectul de lege aflat azi în dezbatere la Ministerul Muncii stabilește că va trebui aprobat la nivel de Guvern un plan de acțiune „pentru promovarea negocierilor colective, cu termene şi măsuri în favoarea creșterii progresive a acoperirii negocierilor colective pentru ameliorarea accesului lucrătorilor la condiții decente de muncă şi de trai”. E propusă însă revizuirea sa abia odată la cinci ani. Dezideratul exprimat la nivel de proiect este atingerea unei rate de acoperire de 80% a negocierilor colective la nivel național.

Amenzi mai mari și fără salariu pe perioada grevelor

De asemenea, potrivit proiectului de lege, cresc substanțial amenzile pentru neacordarea salariului minim garantat în plată (acum: între 300 și 2.000 de lei) - de la 3.000 la 5.000 de lei pentru fiecare persoană identificată de inspectori în această situație. De asemenea, amenda de mai sus va fi aplicabilă și pentru nerespectarea salariului minim în cazul raporturilor juridice de muncă neîntemeiate pe un contract individual de muncă. În varianta de proiect consultată de redacția noastră anterior punerii în dezbatere, amenzile propuse erau și mai mari de atât (de la 5.000 la 8.000 de lei).

Totuși, maximul amenzii per angajator va fi de 200.000 de lei, chestiune care, din nou, va reprezenta un avantaj pentru marii angajatori, pentru că indiferent că au 25, 50 sau 100 de angajați plătiți sub minimul legal, amenda va fi la fel de mare. 

Ce mai prevede proiectul de lege în analiză: o clarificare a faptului că angajații nu primesc salariu pe perioada grevei: „Angajatorul este obligat să garanteze în plată un salariu brut lunar cel puţin egal cu salariul de bază minim brut pe ţară. Aceste dispoziţii se aplică şi în cazul în care salariatul este prezent la lucru, în cadrul programului, dar nu poate să îşi desfăşoare activitatea din motive neimputabile acestuia, cu excepţia grevei.”

De ce era nevoie de o prevedere expresă pe acest subiect? Ne aducem aminte de greva cadrelor didactice de anul trecut, când inclusiv reprezentați sindicali i-au păcălit pe angajații statului să se alăture grevei pentru că statul e obligat oricum să îi plătească și pe perioada în care nu muncesc, deși contractele acestora erau suspendate - ori ar fi trebuit suspendate, conform legii. Greva presupune esențialmente neprestarea muncii, adică neacordarea salariului pentru perioada respectivă. Prevederea citată mai sus va fi introdusă în Codul muncii pentru a se evita situații precum cea din 2023. 

Noi principii pentru activitatea de control a ITM-urilor

Proiectul de lege aflat azi în dezbatere la Ministerul Muncii urmărește și câteva completări ale Legii nr. 108/1999, legea care guvernează activitatea Inspecției Muncii.

„Activitatea de control a Inspecției Muncii se bazează pe următoarele principii:

a) principiul proporționalității reprezintă aplicarea de către personalul cu atribuții de control a  unei sancțiunii în limitele prevăzute de actul normativ în temeiul căruia a fost constatată contravenția, raportat la gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând cont de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul şi mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanțele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal;

b) principiul imparțialității reprezintă promovarea unor soluții nepărtinitoare, raportat la aceeași categorie de situații de fapt;

c) principiul nediscriminării reprezintă asigurarea egalității de tratament a angajatorilor în procesul de control”, potrivit proiectului. 

Ce ar putea însemna asta? De exemplu, că un ITM nu ar mai putea să decidă că un angajator prins cu anumite nereguli scapă doar cu un avertisment, în timp ce altul cu aceleași probleme este amendat. 

O privire asupra mecanismului ce va fi stabilit, ulterior, prin HG

Cum spuneam, odată ce proiectul aflat acum în dezbatere va fi adoptat de Parlament și va deveni lege, Guvernul va trebui să adopte o hotărâre prin care să stabilească procedura de stabilire și aplicare a mecanismului pentru stabilirea și actualizarea salariului minim de bază minim brut.

În mai, redacția noastră a analizat nu doar proiectul de lege care a fost pus recent în dezbatere publică la minister, ci și proiectul de HG care va veni în aplicarea viitoarei legi.

Una dintre chestiunile din proiectul consultat de redacția noastră este o formulă de calcul, redată mai jos:

„Salariul minim brut pe țară garantat în plată se stabilește sau se actualizează cu evoluția   ratei inflației și cu evoluția productivității muncii prognozate, conform formulei:”

Conform formulei, după ajustarea salariului minim brut garantat în plată se calculează noul raport dintre salariul minim brut ajustat și câstigul salarial mediu brut prognozat, prevede proiectul de HG consultat de redacția noastră. Valoarea obținută se va compara cu indicatorul de referință de 50% menționat mai sus.

• În cazul în care evoluția prognozată a ratei inflației pentru stabilirea salariului minim indică o modificare anuală mai mică de 1%, salariul minim brut garantat în plată se ajustează doar cu creșterea productivității prognozate.

• În situația în care, atât evoluția prognozată a ratei inflației, cât și rata de creștere a productivității prognozate indică modificări anuale de sub 1%, salariul minim brut legal garantat în plată rămâne la nivelul anului anterior. 

Potrivit proiectului de HG consultat de redacția noastră, corespondența dintre formula de calcul și criteriile de stabilire și actualizare a salariului ar fi următoarea:

1. puterea de cumpărare a salariilor minime legale, luând în considerare costul vieții se regăsește în formula prin rata inflației;
2. nivelul general al salariilor și distribuția acestora se regăsește în formula prin raportul dintre salariul minim brut și salariul mediu brut;
3. rata de creștere a salariilor se regăsește în formula de calcul prin evoluția salariului mediu brut avut în vedere ca numitor în raportul dintre salariul minim brut și salariul mediu brut;
4. nivelurile și evoluțiile productivității pe termen lung se regăsesc în formula de calcul prin raportul dintre Produsul Intern Brut (PIB) și populația ocupată.

La stabilirea și actualizarea periodică (anuală) a salariului minim brut pe țară garantat în plată Ministerul Muncii va beneficia de „expertiza unei instituții de cercetare specializate în analiza și evaluarea de impact a politicilor din domeniul pieței muncii, contractată în condițiile legii”.

Atenție! Proiectul de lege privind stabilirea salariilor minime adecvate NU se aplică momentan. Acesta votat de Parlament și promulgat apoi prin decret de președintele statului. Odată publicată legea în Monitorul Oficial, aceasta va intra în vigoare în trei zile.