În aprilie a apărut Legea nr. 100/2024, cu scopul principal de a modifica radical ansamblul legislativ care reglementează asistența socială din România, după scandalul „azilelor groazei”, eliminând SRL-urile din lista furnizorilor de servicii sociale și permițând doar întreprinderilor sociale să activeze în domeniu. ONG-urile vor putea monitoriza centrele sociale, iar procedurile de reacreditare și acreditare a furnizorilor devin mai stricte, incluzând noi etape de consiliere și evaluare pe teren. Licențierea serviciilor sociale va necesita inspecții neanunțate, iar inspectorii sociali vor putea sesiza direct organele de cercetare penală în caz de nereguli.
Deși legea e aplicabilă, e nevoie totuși și de modificări la nivelul normelor de aplicare prin care să se reflecte noile reglementări. Prin proiectul de HG pus joi în dezbatere la Ministerul Muncii se propune, astfel, modernizarea procesului de acreditare și licențiere a serviciilor sociale în România. Proiectul vine însoțit de 36 de anexe.
Una dintre cele mai importante îmbunătățiri este includerea unei evaluări în teren înainte de acreditarea propriu-zisă și înainte de emiterea licenței provizorii de funcționare. Prin această etapă suplimentară se urmărește o evaluare mai riguroasă a condițiilor în care sunt oferite serviciile sociale. De asemenea, termenele de soluționare a cererilor de acreditare și licențiere vor fi revizuite pentru a eficientiza procesul și a asigura că furnizorii de servicii sociale pot începe activitatea într-un timp rezonabil.
Vorbim, totodată, de modificările aduse formularelor speciale, ce necesită actualizări și precizări. De exemplu, certificatul de acreditare va menționa explicit că nu acordă dreptul de a oferi servicii sociale înainte de obținerea licenței de funcționare. Vor fi actualizate anexele cu informațiile necesare, precum planul de dezvoltare a serviciilor sociale și lista documentelor justificative.
Un alt punct important este actualizarea perioadei de valabilitate a licenței de funcționare provizorie, care va fi redusă la trei sau șase luni, în funcție de caz, pentru a asigura un control mai strict și o adaptare mai rapidă la standardele de calitate. Proiectul propune și introducerea unor noi anexe, cum ar fi consimțământul furnizorului de servicii sociale și modelul-cadru al planului de urgență în caz de suspendare sau desființare a serviciului social.
Într-un efort de modernizare, se va facilita înregistrarea cererilor în sistemul informatic e-acreditare, odată cu dezvoltarea acestuia, simplificând astfel procesul administrativ. În plus, se va clarifica modul de verificare a îndeplinirii unor condiții specifice legii și se va abroga reglementarea redundantă, pentru o mai bună coerență legislativă.
Pe lângă aceste schimbări tehnice, se va revizui și terminologia utilizată, înlocuind termenii de „acreditare/reacreditare serviciu social” cu ”licențiere/relicențiere serviciu social” pentru a reflecta mai clar procesele respective. În final, se vor face precizări privind aplicarea anumitor prevederi tranzitorii și se va stabili ca aplicația informatică e-acreditare să fie aprobată printr-un ordin comun în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a noilor hotărâri.
La data intrării în vigoare a Legii 100/2024, potrivit notei ce însoțește proiectul, „în evidența Ministerului Muncii și Solidarității Sociale erau înregistrate un număr de 38 cereri de acreditare a furnizorilor de servicii sociale și un număr de 99 cereri de licențiere a serviciilor sociale. La nivelul celorlalte instituții care emit licențe de funcționare a serviciilor sociale sunt înregistrate un număr total de 63 cereri”.
Atenție! Prevederile proiectului de HG nu se aplică momentan. Acesta trebuie adoptat de Guvern și publicat în Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare.