România și reforma salariului minim european: Cum vor arăta tranșele salariale după 1 iulie – Cum s-au pregătit statele UE pentru termenul de implementare

Măsura va intra în vigoare la 1 iulie și va avea un impact bugetar pozitiv de 2,312 miliarde de lei asupra veniturilor bugetare, anul acesta. Anul viitor, suma colectată suplimentar la buget din impozitele și contribuțiile aferente acestei creșteri va fi 5,55 miliarde de lei. Cheltuielile statului avansează cu aproape 553 de milioane de lei anul acesta și 1,326 miliarde în 2025, sumă reprezentând impozitele plătite în plus pentru bugetari – bani care vor fi compensați de contribuțiile și taxele venite din zona privată.

Vor beneficia de aceste majorări 1.871.266 de angajați, care au acum salarii de cel mult 3.699 lei, adică  32,5% din cei aproape 5,7 de milioane de lucrători din România.

Aceste 1,87 de milioane de persoane sunt lucrători din domenii slab plătite, precum comerțul, transporturile și majoritatea IMM-urilor, unde nivelul salariilor este mult mai mic decât salariul mediu.

Majorarea anticipează implementarea Directivei salariului minim european

2024 este anul în care statele membre trebuie să finalizeze transpunerea Directivei UE privind salariul minim adecvat și să aplice normele, începând cu 15 noiembrie.

Premierul Marcel Ciolacu a declarat săptămâna trecută, în contextul discuțiilor despre majorarea de la 1 iulie, că România va introduce salariul minim la nivel european.

„Între timp, la nivel european, familia social-democrată, S&D, prin comisarul Schmidt, social-democrat, comisarul pe muncă, au venit şi avem de aplicat salariul minim european. Deci, cu alte cuvinte, o viziune la nivel european. Părerea mea, să nu mai inventăm noi iarăşi apa caldă şi să mergem pe o viziune europeană, a Uniunii Europeane, care pentru aceeaşi muncă să fie plată egală şi avem termen de implementare, mi se pare, pe 15 noiembrie”, a declarat Marcel Ciolacu.

Ce prevede Directiva în privința salariului minim – raportarea la salariul mediu și la salariul median:

• Asigurarea unui salariu minim decent, ceea ce înseamnă, conform experților din domeniu, 50% din salariul mediu pe economie sau 60% din salariul median;
• Stabilirea unui mecanism clar de indexare a salariului care să țină cont de productivitate, dar și de valoarea coșului de consum;
• Planuri naționale cu măsuri pentru extinderea ponderii salariilor care sunt stabilite prin negocieri colective, ținta pe termen lung fiind aceea de a se ajunge la un procent de 80%.

Raportarea la 60% din salariul median (cel care corespunde nivelului sub care și peste care se situează jumătate dintre salariați) și 50 % din salariul mediu brut nu este obligatoriu din punct de vedere juridic, dar reprezintă un punct de referință normativ puternic  pentru „prag dublu de decență” al salariului minim național.

Citește integral articolul pe www.cursdeguvernare.ro.