Directiva europeană nr. 2.041/2022 privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană nu stabilește o valoare a salariului minim brut la nivel european, adică una care să fie respectată de toate statele membre, ceea ce oricum ar fi imposibil de realizat într-un viitor apropiat, dar le impune statelor membre, adică și României, o serie de criterii minimale care trebuie să stea la baza unui salariu minim adecvat:
- puterea de cumpărare a salariului minim, luând în considerare costul hranei, cheltuielile pentru îmbrăcăminte și cele pentru locuință, precum și, eventual, nevoia de a participa la activități culturale, educaționale și sociale;
- nivelul general al salariilor și distribuția acestora;
- rata de creștere a salariilor;
- nivelurile și evoluțiile productivității la nivel național pe termen lung.
Termenul de transpunere al directivei este 15 noiembrie 2024 și, în contextul în care în România nu doar că nu există acum un contract/acord colectiv de muncă aplicabil la nivel național și nici procentul de acoperire a negocierilor colective nu se apropie de cel sugerat în directivă (80%), discuțiile din Guvern vor trebui să se poarte asupra alegerii dintre adecvarea salariului în funcție de salariul mediu și adecvarea în funcție de salariul median.
„Statele membre folosesc valori de referință orientative pentru a ghida evaluarea gradului de adecvare a salariilor minime legale. În acest scop, ele pot folosi valori de referință orientative utilizate în mod obișnuit la nivel internațional, cum ar fi 60 % din salariul median brut și 50 % din salariul mediu brut și/sau valori de referință orientative utilizate la nivel național”, prevede, mai exact, directiva în discuție.
Cu ocazia participării la prezentarea unui raport privind corelarea salariului minim cu necesarul pentru un trai minim decent în România, unul dintre secretarii de stat din Ministerul Muncii a dat asigurări că deja a fost constituit un grup de lucru la nivelul ministerului pentru transpunerea directivei europene și că, cel mai probabil, se va merge pe varianta ca salariul minim să reprezinte 50% din salariul mediu pentru că, în România, „nu calculează nimeni salariul median în mod oficial”.
„Mergem pe varianta ca salariul minim să reprezinte 50% din salariul mediu pentru că, în România nu calculează nimeni salariul median în mod oficial. Şi, atunci, varianta de 60% din salariul median ar presupune alte modificări şi alte calcule pe care să le facă INS în plus, dar directiva ne dă posibilitatea să alegem între cele două variante - şi, implicit, în această situaţie, alegem varianta ca salariul minim să fie 50% din salariul mediu”, a explicat Cristian Vasilcoiu, secretar de stat, citat de Agerpres.
De exemplu, dacă salariul mediu calculat de Institutul Național de Statistică pentru luna iunie 2022 a fost de 6.413 lei, 50% din acest nivel reprezintă puțin peste 3.200 de lei. Salariul minim brut era la acea vreme de 2.550 de lei, de unde rezultă o diferență semnificativă între cele două valori.
Recomandări făcute Guvernului
Joia aceasta, Consiliul Economic și Social (CES) a prezentat public raportul studiului privind „Corelarea salariului minim cu necesarul pentru un trai minim decent” (textul integral, aici), ocazie cu care secretarul de stat a făcut precizările citate mai sus. În cuprinsul acestui studiu, CES și-a propus „fundamentarea cu argumente științifice, bazate pe date, contextualizate în cadrul național și european, a unui demers de corelare a salariului minim stabilit de guvern cu valoarea stabilită prin lege pentru coșul minim de consum, precum și elaborarea unor scenarii alternative de realizare a unui asemenea demers”.
Ca element central al discuțiilor, CES a ținut cont de prevederile Legii nr. 174/2020, care prevede că salariul minim ar trebui calculat în principal în baza coșului de consum pentru un trai decent, iar 2021 ar fi trebuit să fie primul an în care salariul minim trebuia să fie calculat așa. Dar asta nu s-a întâmplat.
Potrivit legii, valoarea coșului minim de consum pentru un trai decent trebuie stabilită anual de către Institutul Național de Statistică (INS). „Necalcularea oficială de către INS a valorii coșului minim de consum pentru un trai decent a fost atribuită de către reprezentații INS unor motive tehnice: anexa Legii nr. 174/2020 nu include cantitățile pentru toți itemii, ceea ce face imposibilă calcularea valorii respectivilor itemi și, în consecință, a valorii totale a coșului minim pentru un trai decent”, prevede raportul CES.
Ca atare, așa cum e indicat și în raportul CES, Legea 174/2020 are nevoie de modificări suplimentare pentru ca INS să poată calcula în mod concret și util coșul de consum. În același timp, dată fiind directiva europeană, secretarul de stat Cristian Vasilcoiu apreciază că reglementarea privind stabilirea salariului minim în funcție de coșul de consum pentru un trai decent nu va mai ajunge să se aplice.
În studiul realizat, CES a analizat trei scenarii de corelare a salariului minim cu valoarea coșului de consum necesar pentru un trai decent în România:
- păstrarea situației actuale, în care Guvernul, împreună cu partenerii sociali (sindicate, patronate) decid metodologia de creștere a salariului minim și cuantumul de creștere, fără a se opera o corelare cu coșul minim de consum (pentru un trai decent);
- creșterea ponderii salariului minim la media celor 21 de state europene incluse în analiză, corelare cu coșul de consum și
- corelarea salariului minim cu valoarea coșului de consum pentru un trai minim decent, în conformitate cu Legea nr 174/2020.
La nivel de recomandări, CES a propus Guvernului să înceapă discuțiile și să negocieze cu partenerii sociali implementarea directivei europene în România și să facă tot posibilul pentru a a întări rolul negocierilor sectoriale, care pot include și politica salarială. Totodată, CES pune în vedere Guvernului faptul că „valoarea salariului minim rămâne un subiect de negociere colectivă și decizie politică pentru corelarea salariului minim cu coșul minim pentru un trai decent deoarece nu poate exista o formulă predefinită de stabilire a salariului minim, sau cel puțin nu una care să poată fi stabilită doar prin expertiză și dacă avem în vedere o creștere a salariului minim pe termen lung pentru corelarea acestuia cu coșul minim, anumite elemente procedurale ar trebui agreate între guvern, sindicate și patronate”.
Pentru a înțelege contextul salarial din România este foarte important să includem și aspectele legate de salariul mediu și de salariul median. Salariul mediu brut este salariul mediu brut național calculat de Institutul Național de Statistică pentru luna iunie 2022 - respectiv 6.413 lei - și reprezintă o medie la nivelul tuturor angajaților din România. Salariul median reprezintă nivelul mediu față de care jumătate dintre contractele de muncă active, cu normă întreagă, din România erau mai mici, iar cealaltă jumătate mai mari. Salariul median este de 3.500 de lei brut: circa 2,7 milioane, respectiv 54,3% din totalul contractelor de muncă din iunie 2022 erau remunerate cu sub 3.500 de lei brut.
(Raportul studiului CES „Corelarea salariului minim |
La început de 2022, Avocatul Poporului publica un raport prin care arăta că salariul minim din România este mult sub nivelul la care ar trebui să fie pentru asigurarea unui nivel de trai decent. Coșul minim de consum pentru un trai decent pentru un adult singur era estimat pentru 2021 la 2.708 lei, în timp ce salariul minim net era mult sub 2.000 de lei.