Posterul contestat, parte a unei campanii mai ample ce avea drept scop promovarea primei linii telefonice gratuite pentru victimele discriminării din Moldova, includea caricaturi menite să atragă atenția asupra stereotipurilor sociale și să încurajeze grupurile vulnerabile să își afirme drepturile. Caricaturile înfățișau un cuplu de bărbați care se țineau de mână, dar și persoane cu dizabilități.
În decizia sa recentă, CEDO a reiterat că satira este o formă de expresie artistică și de comentariu social, care prin natura sa provoacă și agită, contribuind astfel la dezbaterea publică. De remarcat este că judecătorii CEDO au considerat că scopul final al posterului nu a fost de a insulta sau stigmatiza grupurile vulnerabile, ci dimpotrivă, de a le încuraja să se opună discriminării.
CEDO a criticat, de asemenea, faptul că instanțele din Moldova nu au efectuat o evaluare efectivă, așa cum cere articolul 10 din Convenție, în ceea ce privește afișul propus de acel ONG. Curtea a subliniat că o astfel de interferență ar putea avea un efect descurajator asupra formelor satirice de exprimare legate de probleme sociale, concluzionând că această interferență nu a fost necesară într-o societate democratică.
În timp ce instanțele moldovene au respins inițial cererea CNTM pe baza dezaprobării exprimate de două alte ONG-uri, CEDO a acordat o atenție specială faptului că organizația a lucrat pentru a apăra drepturile și a fost implicată într-o dezbatere publică pe un subiect de mare interes. În acest context, Curtea a hotărât că ONG-ul trebuie să beneficieze de un nivel de protecție similar cu cel oferit presei.
Decizia CEDO este un semnal în reamintirea faptului că restrângerile asupra libertății de exprimare trebuie să fie bine justificate și proporționale, mai ales când sunt în joc probleme de interes public.
Comentarii articol (0)