Principalele greșeli în materie de SSM pentru conducătorii auto

Conform celor mai recente date centralizate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale pentru anul 2023, un număr de 4.862 de persoane au suferit accidente de muncă. Printre cele mai afectate categorii se numără lucrătorii comerciali (234 de accidentați), manipulatorii de mărfuri (208 de accidentați) și conducătorii auto de transport rutier de mărfuri (192 de accidentați). Din cei 192 de conducători auto accidentați, 80,7% au o vechime la locul de muncă de până la cinci ani, cu distribuția următoare: 50,0% cu vechime de până la un an, 20,8% între unul și trei ani și 9,9% între trei și cinci ani. În contextul acestor statistici, devine evident că anumite categorii profesionale, precum conducătorii auto, sunt expuse la riscuri semnificative.

De-a lungul timpului s-au identificat o serie de greșeli comune pe care firmele din România le fac atunci când vine vorba de respectarea normelor SSM pentru conducătorii auto. Aceste greșeli pot avea consecințe grave atât pentru angajați, cât și pentru companii. De aceea, este esențial ca firmele să fie conștiente de aceste capcane și să ia măsuri proactive pentru a le evita.

Lipsa pauzelor regulate și utilizarea ineficientă a tehnologiei

Presiunea de a respecta termene stricte de livrare sau de a parcurge distanțe lungi într-un timp limitat poate duce la stres și oboseală crescută pentru șoferi. De altfel, oboseala la volan este una dintre principalele cauze ale accidentelor rutiere, semn că adesea, reglementările legale privind perioadele de conducere și odihnă pentru șoferii profesioniști sunt ignorate. Conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006 și Acordului European privind Munca Echipajelor de Vehicule (AETR), șoferii trebuie să respecte limite precise pentru perioadele de conducere și odihnă, pentru a preveni oboseala și riscurile asociate.

Pentru a monitoriza respectarea acestor reguli, companiile pot implementa mai multe măsuri practice. Utilizarea tahografelor digitale este obligatorie pentru înregistrarea precisă a perioadelor de conducere, pauzelor și odihnelor, datele fiind descărcate și analizate periodic. Sistemele de monitorizare GPS și telematice oferă informații în timp real despre comportamentul de conducere și respectarea regulamentelor, contribuind la gestionarea eficientă a programului de lucru al șoferilor. De asemenea, planificarea adecvată a rutelor și a programului de lucru poate minimiza stresul și oboseala, în timp ce monitorizarea continuă a stării de alertă a șoferilor prin sistemele de monitorizare a atenției poate detecta rapid semnele de oboseală.

În plus, sisteme precum frânarea automată de urgență, avertizarea la părăsirea benzii și monitorizarea punctelor oarbe pot reduce semnificativ riscul de accidente și pot juca un rol crucial în creșterea siguranței la volan.

Gestionarea deficitară a vehiculelor și echipamentelor

Neglijarea mentenanței vehiculelor și a echipamentelor de protecție, precum și supraîncărcarea vehiculelor sunt probleme serioase, care pot duce la apariția unor defecțiuni tehnice neașteptate și implicit la creșterea riscului de accidente. Verificarea periodică a sistemelor de siguranță și a echipamentelor de bord este crucială pentru prevenirea acestor situații.

În plus, lipsa echipamentului de protecție adecvat pentru șoferi poate compromite siguranța acestora în situații critice. Deși multe companii furnizează echipamente standard, acestea nu întotdeauna cele mai potrivite pentru tipul de sarcini sau condițiile specifice de lucru ale șoferilor. Alegerea inadecvată sau absența echipamentului potențează riscurile și expunerea la accidente și leziuni. Prin urmare, este esențial să se furnizeze conducătorilor auto echipamente de protecție adecvate și adaptate nevoilor specifice ale fiecărui tip de sarcină sau condiții de lucru.

Pe de altă parte, supraîncărcarea vehiculelor reprezintă o altă problemă semnificativă. Încărcarea excesivă poate afecta manevrabilitatea vehiculelor și poate contribui la uzura prematură a acestora. Nerespectarea normelor de încărcare și distribuție corectă a încărcăturii cresc riscul de accidente, punând în pericol atât siguranța conducătorilor auto, cât și a celorlalți participanți la trafic.

Îmbunătățirea managementului în aceste domenii este esențială pentru asigurarea unui mediu de lucru sigur și eficient pentru conducătorii auto. Implementarea unor politici și proceduri clare pentru mentenanța vehiculelor, furnizarea echipamentelor de protecție adecvate și respectarea normelor stricte de încărcare sunt pași cruciali în reducerea riscurilor și îmbunătățirea siguranței în sectorul transporturilor.

Neglijarea instruirii periodice

Una dintre cele mai frecvente greșeli este și lipsa instruirii periodice adecvate pentru conducătorii auto. Mulți angajatori consideră că o sesiune de formare inițială este suficientă. În realitate, tehnologiile, legislația și condițiile de trafic se schimbă constant, iar șoferii trebuie să fie actualizați în mod regulat cu privire la cele mai noi practici de siguranță și reglementări. 

Instruirile periodice nu doar că împrospătează cunoștințele șoferilor, dar îi și sensibilizează cu privire la riscurile noi sau emergente. Aceasta include participarea regulată la cursuri de reîmprospătare și la simulări practice pentru a răspunde eficient în situații de urgență. În plus, este esențial să fie instruiți în tehnici de conducere defensivă pentru a anticipa și a gestiona riscurile în trafic. 

Manevrarea corectă a încărcăturii și utilizarea adecvată a echipamentelor de securitate sunt alte aspecte critice, menite să reducă riscurile de accidente și leziuni. De asemenea, promovarea unui stil de viață sănătos și gestionarea stresului sunt componente importante ale programului de instruire, contribuind la bunăstarea fizică și mentală a conducătorilor auto. Și nu în ultimul rând, este crucial să se colecteze feedback de la conducătorii auto și să se ajusteze programele în funcție de nevoile și observațiile acestora. Documentarea detaliată a participării la instruire și raportarea adecvată asigură respectarea cerințelor legale și a standardelor de SSM.

Evaluări medicale superficiale

Mulți angajatori nu realizează testări medicale detaliate sau le fac doar formal, fără a se asigura că șoferii sunt într-adevăr apți pentru a conduce. Problemele de sănătate neidentificate, cum ar fi hipertensiunea, problemele cardiace sau diabetul, pot avea consecințe dezastruoase la volan. Evaluările medicale riguroase și regulate sunt esențiale pentru a preveni astfel de riscuri. 

În primul rând, examenul medical inițial înainte de angajare ar trebui să fie urmat de examene medicale periodice regulate, de obicei anuale, precum examenele oftalmologice și audiologice sau evaluări cardiovasculare și respiratorii, cele respiratorii fiind necesare mai ales în cazul șoferilor expuși la noxe și poluare. Testele periodice pentru droguri și alcool, evaluările psihologice și chestionarele periodice completează această evaluare comprehensivă a sănătății fizice și psihice a conducătorilor auto. 

Monitorizarea sănătății poate fi întărită prin intermediul unui sistem de raportare care permite șoferilor să raporteze simptome sau probleme de sănătate imediat ce acestea apar, asigurând intervenții rapide și adecvate. În cazul în care sunt identificate probleme de sănătate, măsurile corective ar trebui să includă retragerea temporară de la conducere până când problemele sunt rezolvate, accesul la tratament medical adecvat și reevaluarea medicală pentru a determina aptitudinea șoferului de a reveni la conducerea vehiculelor. Suportul psihologic și educațional sunt, de asemenea esențiale pentru a permite recuperarea completă a conducătorului auto.

Ignorarea ergonomiei vehiculelor

Ergonomia cabinei vehiculului este adesea trecută cu vederea, ceea ce poate duce la probleme musculo-scheletice pe termen lung. Scaunele neadecvate, lipsa suportului lombar și a ajustărilor necesare pot cauza dureri de spate și alte probleme de sănătate. Este crucial ca vehiculele să fie echipate corespunzător și ca șoferii să fie instruiți în privința posturii corecte și a exercițiilor de întindere.

Comunicarea deficitară

Lipsa unei comunicări eficiente între conducerea companiei și șoferi este o altă greșeală comună. Conducătorii auto trebuie să aibă posibilitatea de a raporta problemele și incidentele fără teama de represalii. O cultură organizațională care promovează comunicarea deschisă, transparența și feedback-ul constant poate ajuta la identificarea și soluționarea problemelor de siguranță înainte ca acestea să devină critice.

Pentru a asigura o comunicare eficientă între managementul companiei și conducătorii auto în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, este importantă implementarea mai multor strategii și practici robuste. În primul rând, organizarea periodică a întâlnirilor între conducerea companiei și șoferi este fundamentală pentru a discuta deschis și transparent despre politicile și procedurile de SSM, feedback-ul angajaților și propunerile de îmbunătățire. Aceste întâlniri nu doar îmbunătățesc comunicarea, dar și creează un mediu în care preocupările și sugestiile angajaților sunt ascultate și luate în considerare.

Desemnarea unor responsabili SSM la nivelul echipelor de șoferi și crearea de canale de comunicare deschise și accesibile, cum ar fi grupuri de chat dedicate, platforme online, e-mailuri dedicate sau linii telefonice, pot facilita raportarea problemelor și a sugestiilor într-un mod eficient și rapid. Publicarea regulată a buletinelor informative este o altă practică eficientă, furnizând actualizări despre politicile și procedurile SSM, bune practici și informații relevante, consolidând astfel transparența și cunoștințele angajaților.

De asemenea, implementarea mecanismelor de feedback anonim, cum ar fi cutiile de sugestii sau sondajele online, încurajează șoferii să raporteze problemele fără teama de repercusiuni, contribuind la identificarea rapidă a problemelor și implementarea de soluții adecvate. 

Respectarea și îmbunătățirea constantă a procedurilor: mai mult decât SSM 

Numeroasele norme de bune practici în ceea ce privește siguranța și sănătatea în muncă pentru conducătorii auto nu sunt importante doar din punct de vedere al conformității legale, ci și pentru bunăstarea angajaților și pentru asigurarea unui mediu de lucru productiv. Respectarea acestor norme contribuie la reducerea accidentelor și incidentelor, protejând viața și sănătatea angajaților și minimizând impactul negativ asupra activității companiei. Instruirea adecvată, utilizarea echipamentelor adecvate, evaluările medicale riguroase, atenția la ergonomia vehiculelor, respectarea regulamentelor privind perioadele de conducere și odihnă, precum și o comunicare eficientă sunt elemente esențiale pentru promovarea unei culturi de siguranță și sănătate în muncă în rândul șoferilor și în întreaga organizație.