Definiția beneficiarului real, extinsă: Proprietatea și controlul sunt evaluate împreună pentru identificare. Apar reguli și pentru structurile complexe de proprietate

Regulamentul european 1.624/2024, care se va aplica din 10 iulie 2027, aduce schimbări semnificative referitoare la identificarea beneficiarilor reali ai companiilor. Actul normativ urmează să înlocuiască, practic, cadrul legal de la noi în materie de prevenire a spălării banilor (Legea 129/2019) și se va aplica direct în toate statele UE.

Astfel, o noutate importantă este extinderea definiției beneficiarului real. Regulamentul prevede clar că proprietatea și controlul trebuie evaluate împreună pentru o identificare mai precisă a beneficiarului în cadrul societăților.

„O primă modificare notabilă este aceea a extinderii semnificative a definiției beneficiarului real, pe care o oferă acum Regulamentul. Astfel, se clarifică faptul că noțiunea de beneficiar real se bazează pe două componente principale: proprietatea și controlul. Aceste componente sunt evaluate împreună pentru a identifica precis toți beneficiarii reali ai unei entități juridice. Cerința este impusă inclusiv pentru entitățile din afara UE care desfășoară activități în UE sau achiziționează bunuri imobile în UE. 

Proprietatea se referă la deținerea unei părți semnificative din capitalul social sau din drepturile de vot ale unei entități juridice. Pragul standard stabilit de Regulament pentru identificarea unui beneficiar real este similar celui din legislația națională, respectiv de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot. Controlul include orice formă de control, direct sau indirect, pe care o persoană fizică îl exercită asupra unei entități juridice, care poate fi realizat prin diverse mijloace, cum ar fi acorduri de acționari, drepturi de veto, numirea membrilor consiliului de administrație, deciziile privind distribuirea profitului sau alte mecanisme care permit influențarea deciziilor majore ale entității”, a explicat, într-un interviu recent pentru avocatnet.ro, Adela Nuță, Managing Associate la Baciu Partners.

Totodată, regulamentul european vine cu reguli detaliate noi ce trebuie aplicate în cazul structurilor complexe de proprietate. Care este scopul? O identificare cât mai precisă a beneficiarilor reali, cărora le va fi mult mai greu decât în prezent să se „ascundă” de autorități.

„În plus, Regulamentul introduce dispoziții speciale pentru situațiile în care entitățile corporative sunt deținute prin structuri de proprietate pe mai multe niveluri, în care beneficiarii reali sunt identificați ca fiind persoanele fizice care exercită control, direct sau indirect, prin participații în capitalurile proprii sau prin alte mijloace, asupra entităților juridice care dețin o participație directă în capitalurile proprii ale entității corporative.

Acești beneficiari pot exercita controlul fie individual, fie cumulativ. De asemenea, sunt incluse și persoanele fizice care, în mod individual sau cumulativ, direct sau indirect, dețin participații în capitalurile proprii ale entității corporative care exercită control asupra entității corporative prin participații sau alte mijloace. Această abordare detaliată asigură o transparență sporită și un control mai riguros asupra structurilor complexe de proprietate, asigurând astfel o mai bună prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului. 

Scopul unor astfel de dispoziții legale este de a preveni ascunderea beneficiarilor reali în spatele unor niveluri multiple de proprietate corporativă, aspect care nu era tratat în mod explicit în legislația națională. Se urmărește astfel asigurarea unei transparențe mai mari și a unei clarități sporite în identificarea acestora, cu reducerea simultană a riscurilor asociate cu spălarea banilor și finanțarea terorismului”, a detaliat specialista. 

În plus, vorbim și despre dispoziții suplimentare care se referă la calculul drepturilor indirecte de proprietate (și nu numai). „Un alt element cu caracter de noutate este reprezentat de introducerea prin Regulament a unor detalii precise despre calculul drepturilor indirecte de proprietate, incluzând metoda de înmulțire a acțiunilor sau drepturilor de vot deținute de entitățile intermediare și adunarea rezultatelor acestor lanțuri de proprietate. De asemenea, față de pragul fix de 25% stipulat în Legea 129/2019, Comisia Europeană poate reduce pragul la 15% pentru entitățile expuse unor riscuri ridicate. Rezultatul urmărit este o flexibilitate sporită în evaluarea riscurilor, aspect prin care se subliniază -- și reconfirmă -- angajamentul Uniunii Europene de a intensifica supravegherea în sectoarele vulnerabile”, a adăugat Adela Nuță.

Important! Regulamentele europene se aplică în mod direct în toate statele membre ale UE, ideea fiind de a avea un cadru legal unic pentru toate autoritățile naționale și entitățile raportoare. Regulamentele europene nu trebuie transpuse prin lege sau ordonanță pentru a se aplica. Practic, vorbim de o situație precum cea de acum câțiva ani prin care s-a stabilit un cadru legal european unic în materie de prelucrare a datelor personale (Regulamentul GDPR).