ACCES PREMIUM
De ce premium?
Operațiunile triunghiulare: CCF propune MF simplificarea legislației existente
Camera Consultanților Fiscali (CCF) a solicitat Finanțelor să abordeze problema operațiunilor triunghiulare efectuate de persoanele impozabile cu cod de TVA conform art. 317 din Codul fiscal, în contextul transpunerii a două directive europene, care se vor aplica din ianuarie 2025. Aceste operațiuni, ce implică un singur transport intracomunitar și două tranzacții comerciale, generează confuzii în sistemul VIES și complică înregistrarea TVA. CCF subliniază necesitatea modificării legislației naționale pentru a permite persoanelor înregistrate conform art. 317 să beneficieze de măsuri de simplificare, având în vedere că, în prezent, numai cei înregistrați conform art. 316 pot beneficia de acestea.
Articolul continuă mai jos
CCF a adresat recent o solicitare Direcției Generale de Legislație Fiscală și Reglementări Vamale și Contabile din cadrul MF prin care aduce în discuție problema operațiunilor triunghiulare realizate de persoanele impozabile cu cod de TVA conform art. 317 din Codul fiscal. Această problemă devine tot mai relevantă în contextul transpunerii a două directive europene - Directiva 2020/285 și Directiva 2222/542 - ce vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2025, ocazie cu care CCF arată unele propuneri pentru a îmbunătăți legislația existentă.
Operațiunile triunghiulare implică un singur transport intracomunitar, dar două tranzacții comerciale. Practic, în aceste cazuri, livrarea bunurilor este declarată de două ori în sistemul VIES: o dată de furnizorul inițial și o dată de cumpărătorul revânzător. Aceasta generează confuzii și complică procesul de înregistrare în scopuri de TVA.
Conform legislației naționale, operațiunile triunghiulare sunt reglementate prin diverse articole din Codul fiscal. De exemplu, art. 268 alin. (8) lit. b) detaliază condițiile în care o achiziție intracomunitară de bunuri, efectuată în cadrul unei operațiuni triunghiulare, poate fi considerată validă. Aceste condiții includ faptul că bunurile trebuie să fie transportate direct dintr-un alt stat membru în România și că beneficiarul livrării ulterioare trebuie să fie o entitate înregistrată în scopuri de TVA în România.
O problemă semnificativă pe care a identificat-o CCF este că, în prezent, legislația națională impune ca un cumpărător revânzător din România să fie înregistrat conform art. 316 pentru a beneficia de măsuri de simplificare. Totuși, persoanele înregistrate conform art. 317 au un cod de TVA valabil, ceea ce le-ar permite teoretic să participe la aceste operațiuni fără a fi supuse obligațiilor de plată a TVA.
Analizând prevederile Directivei 2006/112, spune CCF, nu regăsim nicio distincție care să interzică persoanelor înregistrate conform art. 317 să participe la operațiuni triunghiulare. Astfel, CCF consideră că este necesară o modificare legislativă în acest sens.
Concret,
CCF dorește o actualizare a art. 276 alin. (5) din Codul fiscal și a pct. 3 alin. (14) din normele metodologice, pentru a permite persoanelor înregistrate conform art. 317 să beneficieze de măsuri de simplificare în cadrul operațiunilor triunghiulare. De asemenea, este important ca pe factura emisă, cumpărătorul revânzător să menționeze clar că beneficiarul livrării ulterioare este persoana obligată la plata TVA, pentru a respecta cerințele legale și a evita confuziile.
--
Acest material este destinat exclusiv informării dumneavoastră personale, conform
termenilor și condițiilor de furnizare a serviciilor avocatnet.ro. Dacă reprezentaţi o instituţie media sau o companie şi doriţi un acord pentru republicarea articolelor noastre, va rugăm să ne trimiteţi o solicitare pe adresa
office@avocatnet.ro.
Comentarii articol (0)