De ce au fost emise deciziile de recalculare înainte de 1 septembrie și ce pot face pensionarii nemulțumiți de conținutul lor?

Cu excepția câtorva prevederi, noua lege a pensiilor intră în vigoare de la 1 septembrie. Doar că tot de la 1 septembrie, pensiile stabilite pe baza legislației anterioare se recalculează folosind parametrii din această nouă lege - Legea nr. 360/2023. Pentru ca aceste recalculări chiar să se aplice de la 1 septembrie, e clar că cei de la casele de pensii trebuia să se apuce de treabă cu mult înainte de această dată - ceea ce s-a și întâmplat. 

Doar că distribuirea deciziilor de recalculare, adică rezultatul muncii celor de la casele de pensii, a început și ea înainte de 1 septembrie - mai exact, începând din 16 august, prin intermediul Poștei Române, Ministerul Muncii asumându-și finalizarea distribuirii acestor decizii de recalculare până la 30 august (adică tot până la intrarea în vigoare a noii legi). 

„CNPP, prin casele teritoriale de pensii, transmite pensionarilor deciziile referitoare la rezultatul aplicării prevederilor art. 144 alin. (1) (adică recalculările aplicabile conform noii legi, de la 1 septembrie - n.red.). Modelul de decizie se stabilește prin ordin al președintelui CNPP”, prevede art. 145 din Legea 360/2023. Doar că art. 145 din noua lege nu este încă în vigoare. El nu se regăsește printre articolele care se aplică de la 1 ianuarie anul acesta din Legea 360, adică acele prevederi care se aplică, excepțional, înainte ca restul legii să intre în vigoare. 

Mai simplu spus, prevederea care stabilește obligația CNPP de a transmite deciziile de recalculare aplicabile de la 1 septembrie NU este încă în vigoare. Dar noi vedem deja aceste decizii trimise pensionarilor. De aici, desigur, întrebarea: putem vorbi de legalitatea unor acte administrative emise mai înainte ca emitentul să aibă voie să le emită? 

Modelele deciziilor privind recalcularea pensiilor sunt stabilite prin Ordinul CNPP nr. 356/2024. Desigur, pe fiecare decizie scrie că se întemeiază pe prevederile art. 144 din noua lege, de asemenea, un articol care nu e încă în vigoare și care stabilește: „La data intrării în vigoare a prezentei legi, pensiile stabilite pe baza legislaţiei anterioare devin pensii în înţelesul prezentei legi şi se recalculează prin înmulţirea numărului total de puncte realizat cu valoarea punctului de referinţă prevăzută la art. 84, cu excepţia pensiilor stabilite în fostul sistem de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor anterior datei de 1 aprilie 2001, care se recalculează conform art. 154”. De asemenea, atât art. 154, cât și art. 155 stabilesc cazuri de recalculare din oficiu care intră în vigoare - ați ghicit - la 1 septembrie. 

Cu alte cuvinte, nicio prevedere din Legea 360/2023 nu stabilește posibilitatea emiterii acestor decizii de recalculare înainte de 1 septembrie 2024. Ca atare, decizia de a emite acele acte administrative mai înainte de termenul de 1 septembrie nu are o bază legală. 

Contestarea acestor decizii

În spațiul public au apărut deja voci care acuză cuantumuri diminuate în urma recalculării. Teoretic, adică potrivit prevederilor Legii 360/2023, chiar dacă recalcularea conform acestei noi legi rezultă într-un cuantum mai mic decât pensia în plată, stabilită potrivit legii anterioare (încă în vigoare la acest moment), pensionarii nu vor primi acel cuantum mai mic, ci fix pe cel aflat în plată - adică cuantumul mai avantajos dintre cele două. 

„În cazul în care, în urma procesului de recalculare prevăzut la alin. (1), rezultă un cuantum al pensiei mai mic decât cel aflat în plată sau cuvenit, se plătește pensia în cuantumul stabilit și aflat în plată anterior recalculării, până la data la care se va obține un cuantum al pensiei mai mare decât acesta ca urmare a majorării valorii punctului de referință”, prevede, mai exact, Legea 360/2023 la art. 144 (6). 

Desigur, asta nu înseamnă că nu pot apărea erori de calcul în aceste decizii de recalculare. Pentru a corecta acest lucru, pensionarii au posibilitatea de a contesta deciziile de recalculare în 45 de zile de la comunicare. Termenul e indicat în chiar cuprinsul deciziilor:

„În conformitate cu prevederile art. 127 alin. (1) din Legea nr. 360/2023, prezenta decizie poate fi contestată, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanța judecătorească competentă. Conform art. 127 alin. (2) din Legea nr. 360/2023, decizia de pensionare necontestată în termen este definitivă”.

Ce prevede art. 127 alin. (1): „Deciziile emise de casele teritoriale de pensii pot fi contestate, în termen de 45 de zile de la comunicare, la instanţa judecătorească competentă”. De menționat că acest articol este în vigoare încă de la 1 ianuarie. 

Conform Legii 360/2023, tribunalele soluţionează în primă instanţă litigiile privind „drepturi şi obligaţii născute în temeiul prezentei legi”, adică în temeiul Legii 360/2023. „Cererile îndreptate împotriva CNPP sau împotriva caselor teritoriale de pensii, având ca obiect drepturile de pensie şi alte drepturi prevăzute de legi cu caracter special, se adresează instanţei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul ori sediul reclamantul”, prevede legea, existând și o scutire de taxă de timbru.

În contextul în care tocmai deciziile au fost emise mai înainte ca legea să intre în vigoare, bazându-se pe prevederi care nu se aplică încă, logica cerea ca măcar termenul de 45 de zile să se calculeze de la data de 1 septembrie, iar nu de la data comunicării acestora. 

Conducerea CNPP: să se ducă mai întâi la casele de pensii

În urma ședinței de Guvern de săptămâna trecută, ministrul muncii și șeful Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), Daniel Baciu, le-au răspuns jurnaliștilor la câteva întrebări pe tema recalculărilor. Iată, mai jos, un extras din briefingul de presă: 

Reporter: Și o singură întrebare: Ce se întâmplă cu pensionarii care nu sunt de acord cu această recalculare? Pot să facă o contestație, au un termen limită?

Daniel Baciu: Da, deci eu am spus din start că această abordare o resping în totalitate. Dar, totuși, dacă îmi puneți această întrebare, eu plec de la premisa că aceste decizii de recalculări au fost corecte și bine calculate și recalculate de către colegii mei din Casele Teritoriale de Pensii. Există foarte clar o prevedere și în legea pensiilor unde spune foarte clar termenul de recuzare, să zic așa, de contestare a acestor decizii, dar eu zic că fiecare dintre pensionari ar trebui să facă o minimă procedură prealabilă, să meargă la ghișeele Caselor Teritoriale de Pensii, fie în audiență la directorul Casei Teritoriale de Pensii pentru a cere lămuriri, în primul rând, cu privire la decizia de recalculare și numai după ce va primi aceste lămuriri de la colegii avizați ar fi ultima soluție, ultimul pas de a merge în instanță. Noi nu ne dorim acest lucru și cred că nimeni nu-și dorește acest lucru ca să acționeze în justiție și eu am convingerea că aceste decizii sunt corect calculate.

Dincolo de lipsa proprietății termenilor folosiți („recuzare”) de către șeful CNPP, îndemnul acestuia este cât se poate de clar: cei nemulțumiți de conținutul deciziilor de recalculare au calea unei „proceduri prealabile” la casele de pensii, prin care să se lămurească asupra calculelor.

În realitate, legea nu prevede nicio atare „procedură prealabilă”, discuția cu cei de la casa de pensii reprezentând, de fapt, o cale de a pune pe drumuri numeroși pensionari și de a aglomera ghișeele caselor de pensii în căutarea unor lămuriri informale. Totodată, ceea ce președintele CNPP omite să precizeze este o informație cu reală utilitate: ce se întâmplă / ce trebuie să facă pensionarul, mai departe, dacă, în cursul acestei „proceduri prealabile”, chiar se găsește o eroare?

Prin declarația sa, președintele CNPP ignoră chiar prevederile legale și transmite public o informație al cărei efect este de a descuraja liberul acces la justiție și de a diminua acel termen de 45 de zile de contestare a deciziei conform legii, adică în instanță, totul în detrimentul beneficiarului pensiei.

Premierul: să le trimitem pensionarilor un alt document oficial, zilele astea

La ședința de Guvern de miercuri, premierul a afirmat că dorește ca tuturor pensionarilor „să li se trimită zilele viitoare un document oficial prin care să fie informaţi despre faptul că, oricare ar fi calculul legat de contributivitate, pensia lor nu scade. Românii trebuie să aibă garanţia că nu scade nicio pensie şi orice greşeală se poate repara. Şi orice sumă se recuperează”.

Dincolo de cheltuiala publică suplimentară cu emiterea unui al doilea document prin care pensionarii să afle că trebuie să stea liniștiți, trebuie spus că emiterea lui este complet inutilă: nu doar că legea noua prevede clar dreptul la pensia mai avantajoasă (adică nu cuantumul potențial dimunuat rezultate în urma recalculării), mențiunea e făcută inclusiv (sau ar trebui să fie făcută) în chiar cuprinsul deciziei de recalculare.