Activitățile desfășurate de zilieri, reglementate prin Legea nr. 52/2011 și prin normele de aplicare cuprinse în Ordinul ministrului muncii nr. 831/2015, implică și o serie de responsabilități importante pe partea de SSM. Aceste reglementări sunt esențiale atât pentru beneficiari, cât și pentru zilieri, asigurând un mediu de lucru sigur și sănătos și trebuie știut că verificările inspectoratelor teritoriale de muncă se concentrează aproape în fiecare an și pe respectarea normelor de SSM în cazul muncii ocazionale.
De exemplu, în calendarul de acțiuni al Inspecției Muncii pe 2024, în trimestrele II și III, a figurat o campanie de informare și monitorizare a angajatorilor privind riscurile existente la locurile de muncă unde se utilizează zilieri și/sau salariați temporari. Inspectorii au verificat în ce măsură zilierii sunt instruiți înainte de începerea activității, dacă li se pun la dispoziție echipamentele de muncă și dacă beneficiarii se achită de obligația de a comunica ITM-urilor evenimentele de SSM ce implică zilieri.
În cazul muncii ziliere, obligația de a asigura SSM-ul revine, desigur, beneficiarului muncii ziliere. Acesta trebuie să efectueze o instruire adecvată a zilierului înainte de începerea activității sau atunci când intervine o schimbare a locului de muncă, instruire care trebuie să acopere pericolele întâlnite și măsurile de prevenire și protecție ce trebuie respectate. Este important ca acest proces să fie documentat, iar instruirea să se efectueze zilnic, conform modelului stabilit în normele metodologice.
Beneficiarul are, de asemenea, obligația de a solicita zilierilor să-și asume, prin semnătură, că starea lor de sănătate le permite desfășurarea activităților alocate. În plus, acesta trebuie să pună la dispoziția zilierilor echipamente de muncă adecvate și sigure, fără a percepe taxe pentru acestea.
În cazul producerii unui accident de muncă, beneficiarul este responsabil de raportarea evenimentului la ITM și de înregistrarea accidentului în registrul special destinat zilierilor accidentați. Este esențial ca beneficiarului să comunice orice incident astfel încât să se poată efectua o cercetare corespunzătoare.
De asemenea, dacă un accident duce la rănirea sau decesul unui zilier, beneficiarul este obligat să suporte cheltuielile medicale necesare sau, în cazul decesului, costurile de înmormântare, în cazul în care accidentul s-a produs din vina sa.
Chiar dacă nu e obligatorie încheierea unui acord scris, cum e contractul de muncă, între zilier și beneficiar, dintotdeauna a existat necesitatea de a avea un registru al muncii ziliere, ca formalitate privind prestarea acestor munci. Astfel, cei care folosesc munca lucrătorilor cu ziua trebuie să treacă în Registrul electronic al zilierilor datele de identificare ale beneficiarului muncii, dar și ale lucrătorului, zilnic, înainte de începerea activității (sau lunar, în unele cazuri).
În privința zilierilor, informațiile ce vor fi transmise autorităților vor conține date privind CNP ori alt identificator - în cazul cetățenilor străini -, nume, prenume, cetățenie/apatrid și date privind activitatea desfășurată de aceștia:
Lipsa introducerii acestor detalii în registru le poate aduce beneficiarilor amenzi de până la 6.000 lei. |
Obligațiile zilierilor
Pe de altă parte, zilierii au și ei o serie de responsabilități în cadrul activităților desfășurate. Aceștia trebuie să cunoască și să respecte măsurile de prevenire și protecție stabilite de beneficiar. Este esențial ca zilierii să folosească corect echipamentele de muncă și echipamentele individuale de protecție furnizate, să nu modifice sau să înlăture dispozitivele de securitate ale acestora și să comunice imediat orice situație care le-ar putea pune în pericol sănătatea sau siguranța.
Zilierii sunt, de asemenea, obligați să pună la dispoziția inspectorilor de muncă toate informațiile și documentele solicitate în cadrul controalelor de rutină.
Atenție la muncile cu minori
Cei de peste 15 ani pot lucra cu ziua, însă în limita a șase ore pe zi, 30 de ore pe săptămână. "Chiar dacă părțile convin un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puțin 8 ore de muncă", se prevede în Legea zilierilor.
Beneficiarii care lucrează cu tineri cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani trebuie să respecte toate reglementările legale referitoare la protecția minorilor la locul de muncă.
Câteva aspecte esențiale privind munca zilieră
Un aspect important e că munca zilieră nu se poate folosi în orice domeniu de activitate, ci doar în cele listate în Legea nr. 52/2011. Chiar dacă remunerația brută orară a zilierilor se stabilește prin negociere directă cu beneficiarul, conform Legii 52/2011, ea nu poate fi mai mică decât valoarea pe oră a salariului minim brut pe țară. Nerespectarea obligațiilor privind remunerația minimă pentru fiecare categorie de zilier poate fi amendată cu 10.000 lei.
Ca termen de plată, legea propune regula plății la final de zi. Excepțional, remunerația se poate plăti la final de săptămână sau lunar ori la finele perioadei de desfășurare a activității (dar nu se pot face plăți la mai mult de 30 de zile distanță, minimul fiind lunar), dacă și numai dacă zilierul a fost de acord - iar pentru acest lucru e nevoie de exprimarea unui acord scris. Lipsa acordului de plată scris este adesea una dintre chestiunile amendate de inspectorii de muncă ce vin în control la beneficiari. Acordul se exprimă în prima zi în care zilierul începe activitatea la beneficiar.
Pentru remunerația zilierilor, beneficiarii muncii ziliere trebuie să achite la stat impozit pe venit (cotă 10%) și contribuție la pensii (cotă 25%). Practic, aceste taxe se scad din remunerația brută, zilierii primind efectiv remunerația netă. Calculul, plata și declararea impozitului pe venit datorat pentru veniturile realizate din activitatea prestată de zilier sunt în sarcina beneficiarului sau unui împuternicit al acestuia (se folosește tot D112, ca în cazul salariaților) - așadar, nicio obligație fiscală pentru zilier.