Planul fiscal al Guvernului pentru perioada 2025-2031 prevede inclusiv o reformă a administrării impozitelor și taxelor. Iar majoritatea măsurilor gândite în acest sens au o legătură directă cu digitalizarea relației dintre contribuabili și Fisc, însă vorbim și de chestiuni ce țin de modificarea regulilor procedural-fiscale.
Reforma administrării impozitelor și taxelor este amintită în
Planul bugetar-structural pe termen mediu 2025-2031, care a fost publicat recent de Ministerul Finanțelor.
„Reforma administrării sistemului de impozite și taxe din România este esențială în contextul în care țara se confruntă cu decalaje fiscale ridicate la toate categoriile de impozite, cum ar fi impozitul pe venit, contribuțiile sociale, impozitul pe profit și TVA. Această problemă afectează direct capacitatea statului de a finanța serviciile publice și proiectele de dezvoltare, limitând, totodată, stabilitatea financiară și economică a țării”, scrie în document.
În primă fază se va face o analiză a legislației actuale privind proiectele de digitalizare fiscală, sistemul de colectare a impozitelor și taxelor (regulile din Codul de procedură fiscală) și insolvența. Analiza are ca termen
31 martie 2025, iar dezbaterea publică a măsurilor concrete are ca termen
30 septembrie 2025, urmând ca intrarea în vigoare să fie stabilită până la
31 decembrie 2025.
„Reforma administrării impozitelor și taxelor își propune să sporească eficiența și integritatea sistemului fiscal și capacitatea administrativă a Agenției Naționale de Administrare Fiscală, prin valorificarea instrumentelor digitale și implementarea unor mecanisme de monitorizare mai stricte. Această reformă răspunde priorităților comune ale UE de consolidare a rezilienței sociale și economice și de promovare a unei tranziții digitale echitabile, contribuind, de asemenea, indirect la tranziția ecologică printr-o mai bună guvernanță și conformare fiscală. Reforma administrației fiscale este menită să contribuie semnificativ la reducerea decalajelor fiscale”, explică reprezentanții Guvernului.
Potrivit documentului,
reforma cuprinde măsuri precum:1. Implementarea proiectelor de digitalizare și actualizarea legislației specifice acestora: sunt indicate e-Factura, e-TVA, e-Proprietate (
reforma impozitelor locale), e-Transport, e-Case de marcat, e-DU (
declarația unică). Aceasta pentru a asigura modernizarea sistemului fiscal și a dispune de informațiile necesare pentru combaterea evaziunii, respectiv pentru a reduce decalajul de impozite și taxe.
2. Reducerea decalajului de impozite și taxe inclusiv din achizițiile intracomunitare. Este vorba de operaționalizarea unor module specifice, precum: modulul CARUSEL (inclusiv pentru achiziții intracomunitare suplimentare), modulul indicatorilor de risc fiscal (INDFISC), modulul specific pentru e-Transport (TRANSPRISC), modulul specific caselor de marcat fiscale (COMRISC), precum și modulul specific pentru identificarea impozitelor și taxelor care mai pot fi stabilite suplimentar prin inspecții fiscale (RORISC). În plan mai sunt amintite și un mecanism de detectare timpurie a fraudei în domeniul TVA (implementarea unui sistem de detectare timpurie pentru combaterea fraudei în domeniul TVA, ce este asociată cu achizițiile intracomunitare, tranzitele și tranzacțiile interne) sau implementarea instrumentelor analitice bazate pe indicatori fiabili, pentru a aborda deficitul de TVA prin implementarea unui modul antifraudă pentru analiza și identificarea tranzacțiilor suspecte de
fraudă MTIC (frauda comerciantului dispărut).
3. Monitorizarea digitală a conformității în pregătirea documentelor fiscale relevante. Creșterea capacității de detectare a neregulilor din diferite sisteme nou-implementate implică faptul că segmente semnificative ale economiei sunt monitorizate în legătură cu obligațiile lor fiscale. Automatizarea și monitorizarea digitală reduc sarcina administrativă atât pentru autoritățile fiscale, cât și pentru contribuabili, îmbunătățind conformitatea, prevenind, în același timp, erorile sau frauda.
4. Mecanismul de control al planificării fiscale pentru marii contribuabili și extinderea acestui mecanism la contribuabilii mijlocii. Extinderea programului de analiză predictivă la alte categorii de contribuabili, care urmărește creșterea eficienței inspecției fiscale prin stabilirea ierarhizării contribuabililor pe clase de risc, pe baza previziunii unor sume suplimentare pentru fiecare contribuabil.
5. Curățarea, integrarea și consolidarea bazelor de date interne. Dezvoltarea unui sistem de profilare a contribuabililor la 360 de grade -- care integrează și curăță bazele de date interne, promovând, în același timp, interoperabilitatea cu instituțiile de stat -- îmbunătățește semnificativ acuratețea și eficacitatea colectării impozitelor. Prin crearea de profiluri cuprinzătoare atât ale persoanelor fizice, cât și ale companiilor, autoritățile fiscale pot identifica mai bine riscurile, pot detecta frauda și pot asigura conformarea.
6. Implementarea politicii de abordare a decalajului de TVA. Măsura presupune modificarea legislației insolvenței pentru a asigura un control mai mare asupra situațiilor firmelor care se declară insolvente.
7. Îmbunătățirea colectării impozitelor și taxelor prin actualizarea sistemului de eșalonare la plată, modernizarea instrumentelor de colectare și plată, îmbunătățirea/ modernizarea sistemului de poprire și de sechestrare a bunurilor mobile și imobile, modernizarea sistemului de valorificare a bunurilor supuse executării silite, precum și actualizarea corespunzătoare a Codului de procedură fiscală.
8. Implementarea mecanismului de plată recurentă, care asigură un flux financiar adecvat și crește gradul de conformare voluntară la plată, asigurând, de asemenea, un nivel ridicat de încredere reciprocă între parteneri (administrativi și contribuabili), precum și actualizarea sistemului de eșalonare a plăților. Astfel, Fiscul obține un contract ferm de colectare, iar contribuabilul are un instrument care îl ajută să evite acumularea de dobânzi și penalități de întârziere.
9. Implementarea unor mecanisme mai flexibile în domeniul vânzării bunurilor mobile, prin reglementarea posibilității de utilizare a centrelor comerciale sau a magazinelor, dacă bunurile îndeplinesc condițiile de calitate pentru a fi vândute populației, pe baza unui contract de consignație. Totodată, este vorba și de folosirea unor metode moderne de publicitate în scopul obținerii unui public ridicat și al maximizării posibilităților de vânzări imediate. Complementar, se are în vedere și îmbunătățirea/modernizarea sistemului de sechestrare a bunurilor mobile și imobile.
10. Formarea și operaționalizarea unei structuri de specialitate pentru asigurarea modelării statistice și econometrice a datelor, cuantificarea decalajului de impozite și taxe și implementarea altor activități specifice, pentru a asigura consolidarea capacității administrative a Fiscului în combaterea evaziunii și îmbunătățirea capacității de colectare a impozitelor și taxelor, precum și pentru furnizarea rezultatelor obținute către structura de specialitate de la nivelul Fiscului, în vederea realizării analizei de risc și încadrării contribuabililor în clase de risc.
De altfel, e bine de știut că Ministerul Finanțelor a pus astă-vară în dezbatere
un proiect de ordonanță cu o reformă a regulilor procedural-fiscale, unele dintre măsurile de mai sus regăsindu-se în document. Până acum, însă, proiectul n-a ajuns în ședințele Guvernului, fiind încă în așteptare.