La finele anului, Guvernul a abrogat OUG nr. 93/2023, care cuprindea salariile minime în sectorul construcțiilor și în agro-alimentar. Prin același act normativ de abrogare - OUG nr. 156/2024 - Guvernul a prevăzut salariile minime brute aplicabile în aceste sectoare de la 1 ianuarie:
- construcții: 4.582 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând în medie 27,714 lei/oră;
- agricultură și industria agroalimentară: 4.050 lei lunar, fără a include indemnizaţiile, sporurile şi alte adaosuri, pentru un program normal de lucru în medie de 165,334 ore pe lună, reprezentând în medie 24,496 lei/oră.
În sectorul construcțiilor, practic, salariul minim rămâne nemodificat. În sectorul agro-alimentar, Guvernul a adus salariul minim la nivelul minimului garantat în plată, după ce vreme de un an a stat sub nivelul acestuia.
Cei care nu acordă salariile minime riscă amenzi de la 3.000 lei la 5.000 lei pentru fiecare persoană pentru care s-a constatat nerespectarea acestor dispoziţii legale. În OUG 156/2024, Guvernul a luat „copy-paste” și o prevedere din anterioara ordonanță (OUG 93), care nu mai produce însă efecte momentan - e vorba de faptul că neacordarea salariilor minime din ordonanță „atrage anularea acordării facilităţilor fiscale”. Una dintre modificările de impact ale recentei ordonanțe este tocmai faptul că aceste facilități aplicabile sectoarelor construcții, agricultură și industriei alimentare (precum și IT) nu se mai aplică de la 1 ianuarie - facilitățile fiscale au fost expres abrogate.
Dacă nu vorbim de superficialitate în scrierea OUG 156/2024, ne mai putem gândi la varianta în care, într-un fel sau altul, Guvernul intenționează reluarea facilităților fiscale într-un viitor nu foarte îndepărtat, de aceea a decis să păstreze prevederea respectivă în OUG 156.
Totodată, nevoia de a prevedea expres un salariu minim în zona agro-alimentară care are același cuantum cu salariul minim brut garantat în plată, de la 1 ianuarie, în lipsa reintroducerii unor facilități fiscale, ridică semne de întrebare cu privire la motivul pentru care Guvernul a procedat în acest fel, când putea să păstreze doar prevederile aplicabile sectorului construcțiilor, unde salariul minim este în continuare peste cel minim garantat în plată. Astfel, la viitoarea creștere a salariului minim garantat în plată, Guvernul va trebui să-și amintească să majoreze și minimul special stabilit în sectorul agro-alimentar.
De precizat însă că angajații din agricultură și industria alimentară vor putea beneficia de beneficiul de netaxare de 300 de lei în același condiții cu restul angajaților care au ca salariu de bază valoarea de 4.050 de lei brut. Pentru angajații din construcții însă, eliminarea facilităților fiscale înseamnă automat salarii nete mai mici - angajatorii nu sunt legal obligați să suporte eliminarea facilităților și să majoreze salariile angajaților astfel încât „să absoarbă” efectul eliminării facilităților fiscale.
De asemenea, un aspect de netrecut cu vederea în redactarea OUG 156/2024 și criticabil din perspectiva dezideratului unor norme clare și previzibile: până acum, OUG 93/2023 făcea trimitere la prevederile din Codul fiscal în ceea ce privește activitățile pe care le desfășoară angajatorii din aceste domenii mari de activitate (codurile CAEN listate în cod la aplicarea facilităților fiscale sectoriale); astfel, era limpede pentru orice angajator dacă e obligat sau nu să acorde aceste salarii minime sectoriale doar identificând un CAEN sau mai multe în Codul fiscal. Acum însă, cu abrogarea art. 60 pct. 5 și 7, nu mai avem aceeași claritate a normelor când spunem „sectorul construcţii” și „sectorul agricol şi industria alimentară”, întrucât nu mai avem niște liste de CAEN-uri la care să se facă trimitere.