România a transpus în mod oficial Directiva privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană toamna trecută - prin Legea nr. 283/2024. Nu suntem aici ca să analizăm dacă a făcut-o și bine, dar suntem aici ca să remarcăm un alt aspect: cum se pliază realitatea celor trei salarii minime aplicabile la 1 ianuarie 2025 în România pe cerințele acestei directive?
- HG nr. 1506/2024 - salariu minim garantat în plată - 4.050 lei brut;
- OUG nr. 156/2024 - salariu minim sectorul agricol și industria alimentară - 4.050 lei brut;
- OUG nr. 156/2024 - salariu minim construcții - 4.582 lei brut.
Directiva urmărește să asigure protecția prin salarii minime adecvate și stabilește un cadru pentru îmbunătățirea nivelului de trai al lucrătorilor. Totuși, ea lasă statelor membre libertatea de a stabili modul concret de implementare, în conformitate cu specificitățile naționale și autonomia partenerilor sociali - ca mai toate directivele, de altfel. Directiva permite statelor membre să țină cont de diferențele regionale și sectoriale la stabilirea salariilor minime legale, în concordanță cu practicile și structurile naționale de negocieri colective. În acest sens, stabilirea mai multor salarii minime pentru diverse regiuni sau sectoare de activitate ar putea fi justificată de statele membre, în contextul acestei directive, dacă reflectă condițiile socioeconomice ale regiunilor/sectoarelor respective.
Mai simplu, directiva nu contravine ideii de salarii minime diferențiate. Dar dacă se stabilesc, ele nu pot fi puse „din pix”.
Directiva prevede că salariile minime trebuie să fie stabilite pe baza unor criterii clare și transparente, inclusiv nivelul general al salariilor și distribuția acestora, puterea de cumpărare și rata de productivitate. Un sistem de salarii minime multiple ar putea respecta această cerință, dacă fiecare nivel salarial minim este stabilit conform unor astfel de criterii clare. Cel mai important aspect - directiva impune implicarea efectivă a partenerilor sociali în stabilirea și actualizarea salariilor minime. Dacă partenerii sociali au fost consultați în mod corespunzător în privința salariilor minime multiple, această cerință este îndeplinită. S-a întâmplat asta în cazul salariilor minime din sectorul construcții și din sectorul agro-alimentar?
Prin aproape infama Ordonanță-trenuleț, Guvernul a decis că de la 1 ianuarie 2025 salariul minim în agro-alimentar e de 4.050 de lei, adică are același nivel cu salariul minim garantat în plată, iar că salariul minim în construcții rămâne la același nivel ca anul trecut. Câteva probleme legate de modul în care a făcut Guvernul acestă „trecere în revistă” a salariilor minime speciale prin OUG 156/2024:
- Un copy-paste care generează ambiguități: Guvernul a abrogat OUG nr. 93/2023, care cuprindea salariile minime în sectorul construcțiilor și în agro-alimentar. Prin același act normativ de abrogare - OUG nr. 156/2024 - Guvernul a prevăzut salariile minime brute aplicabile în aceste sectoare de la 1 ianuarie. Problema e că a luat în regim de „copy-paste” prevederi din ordonanța anterioară care actualmente sunt goale de conținut („Nerespectarea prevederilor alin. (1) de către societăți constituie contravenție și se sancționează potrivit dispozițiilor art. 260 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 53/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și atrage anularea acordării facilităților fiscale” - care facilități fiscale?). Prevederile care se regăsesc acum în ordonanța din 2024 se regăseau la fel și în cea din 2023, doar că acum nu mai există facilități fiscale pentru sectoarele acestea. Mai mult, nu mai există nici listele cu coduri CAEN aferente fiecărui domeniu în parte.
- Unii au văzut doar abrogarea OUG nr. 93/2023 și s-au blocat la ea. Din câteva discuții observate în ultimele zile am constatat că unii nu au apucat să vadă toate prevederile din OUG 156 și au rămas cu impresia că, de fapt, au fost eliminate nu doar facilitățile, ci inclusiv salariile minime diferențiate, adică și cel din construcții.
- De ce nu apare în OUG 156 doar salariul minim în construcții? Tehnic vorbind, la momentul acesta avem trei salarii minime, dar practic sunt doar două, întrucât cel din agro-alimentar este, momentan, egal cu cel stabilit prin HG. De ce, din moment ce nu mai există facilități fiscale, s-a simțit nevoia prevederii în OUG 156/2024 a unui salariu minim diferențiat, dar de fapt nediferențiat de salariul minim brut garantat în plată? Situația aceasta descrie perfect motivul pentru care cei care se ocupă de salarizare găsesc tot mai dificilă abordarea noutăților legislative în România.
- Cum a ajuns Guvernul la concluzia că în construcții (mai) este suficient nivelul salarial minim de 4.582 de lei?
Directiva cere ca variațiile între nivelurile de salarii minime să fie limitate și justificate. Deciziile de reglementare trebuie să fie proporționale și să evite crearea unor inechități. A luat Guvernul în calcul prevederile directivei europene când a completat, pe ultima sută de metri, OUG 156/2024, înainte de publicarea sa, aproape de miezul nopții? Cel mai probabil, nu.